Voluntariatul nu trebuie să fie făcut doar cu contracte și semnături și nu doar prin ONG-uri. Școala Ferdinand din București este un exemplu de voluntariat informal, unde contează mai mult binele colectiv decât niște ore trecute pe o foaie. Acolo, părinții, elevii și profesorii își dedică timpul pentru schimbarea în bine și pentru unirea comunității.
Am arătat în primele două episoade ale serialului „Voluntar pentru Planetă” că voluntariatul rezolvă probleme pe care toată lumea le vede, dar le ignoră, le amână sau așteaptă ca altcineva să se ocupe de ele, după cum spunea Corina Pintea, director executiv al Pro Vobis. Tot ea spunea că a observat că în pandemie a luat amploare voluntariatul informal, prin care unii oameni îi ajută pe alții aflați la nevoie, însă fără să semneze un contract, fără să contorizeze neapărat timpul dedicat acestor cauze.
Așa se întâmplă și la Școala Ferdinand din sectorul 2 al Capitalei, recunoscută de Comisia Europeană ca fiind o școală incluzivă (toți copiii sunt tratați la fel, indiferent de etnie sau de problemele de sănătate).
În martie 2020, când știrile anunțau primele cazuri de Covid-19 în România, Valentin Ilie căuta deja soluții, împreună cu alți părinți, pentru continuarea cursurilor în perioada de carantină, când eram toți închiși în case. Au creat tutoriale de utilizare a video-conferințelor online și au instruit profesorii și învățătorii să lucreze pe o platformă de pe internet. Ilie este IT-ist, tatăl a doi copii din această școală, și, la debutul pandemiei, avea doar două zile de când fusese numit președintele asociației de părinți a școlii, Asociația Creștem Copii Fericiți. Iar școala Ferdinand a fost, crede el, una dintre primele din București care au implementat învățarea și predarea online.
După ce au găsit o soluție pentru furnizarea informațiilor în timp ce profesorii și elevii erau închiși în casele lor, a apărut o altă provocare: lipsa dispozitivelor de pe care unii elevi să participe la orele online. Așa că membrii asociației au făcut un apel către comunitate și către companii pentru echipamente, iar părinții IT-iști din școală și-au petrecut weekendurile din luna mai asamblând calculatoare.
În 2020, Asociația a strâns 36 de calculatoare, iar în 2021 a cumpărat din sponsorizările primite 70 de laptopuri, 20 de monitoare, trei imprimante și un proiector. Din Asociație fac parte 10 părinți activi – din care doi nici măcar nu mai au copiii la Ferdinand -, iar alți 20 se alătură ocazional. Nucleul acestui grup s-a format datorită fostei directoare care cunoștea părinții și voia să-i aducă împreună.
Violeta Dascălu a fost 30 de ani profesoară de geografie și de limba franceză la Școala Ferdinand, iar în 20 dintre aceștia a fost director adjunct sau director plin. În 2009 a început să organizeze în școală un festival de teatru – atunci au apărut primele schimbări în atitudinea profesorilor și elevilor față de activitățile din afara orelor, iar în 2012, la un eveniment despre educație, Dascălu a anunțat că școala pe care o conducea este deschisă proiectelor ONG-urilor. Atunci a început adevărata schimbare: proiecte de ecologie, culturale, sociale, programe de dezvoltare personală și orientare în carieră și multe altele.
„Noi am plecat cu fiica la alt gimnaziu și ne-am întors în pas alergător pentru că totul este mult mai bine aici. Știu că vin părinți de departe – din Cernica, Voluntari, Pantelimon, Măgurele – inclusiv pentru ideea asta de comunitate în care ne ajutăm unii pe alții și facem lucruri împreună”, a povestit Ella Moroiu, care are doi copii la Ferdinand, și care se numără printre membrii Asociației.
Cei 10 părinți – baza Asociației Creștem Copii Fericiți – s-au apropiat mai mult între ei la un eveniment cu elevi, părinți și profesori organizat de Dascălu.
„E drept că și eu îi provocam, organizam evenimente mari pentru că voiam să-i văd împreună. De exemplu, n-am mai vrut să văd serbări de Crăciun la fiecare clasă. Făceam o singură serbare mare pentru toată școala”, spune Dascălu, care s-a pensionat în urmă cu un an.
Unii se cunoșteau dinainte, pentru că erau genul de părinți implicați în clasele copiilor lor.
„Făceam acțiuni de voluntariat la nivel mai mic – diverse activități la care ne pricepeam -, dar doar pentru clasele unde erau copiii noștri”, povestește Ilie.
În cei doi ani în noua formulă, cu Ilie la conducere, membrii Asociației au obținut sponsorizări, au colectat echipamente (calculatoare, laptopuri, imprimante), au facilitat ateliere online și offline (șah, pictură, club de lectură), au organizat concursuri, au reamenajat grădina și curtea școlii și au oferit cadouri de Crăciun unor familii defavorizate din comunitate. În multe dintre activități au fost implicați și copiii.
„Ce era important pentru noi era să-i învățăm pe elevi empatia, dragostea față de oameni”, spune Dascălu.
Au realizat și o premieră pentru o școală generală din Sectorul 2: prima clasă complet digitalizată. Cu o investiție de 30.000 de lei, fonduri obținute de asociație, părinții au zugrăvit – alături de învățătoarea clasei și de fiul ei -, au refăcut instalația electrică și au pregătit calculatoarele primite donație și noua rețea de internet.
„La sfârșit eram plini de energie și am fost foarte mulțumiți, «Uite, am făcut asta de la zero»”, spune Ilie.
În anul 2021, membrii și voluntarii Asociației Creștem Copii Fericiți au făcut împreună sute de ore de voluntariat. Nu se știe câte, căci acesta e un detaliu care nu preocupă pe nimeni.
„Știm că școala merită, de-asta am investit atâtea ore de muncă în folosul comunității pentru că vedem că se bucură și copii, și cadrele didactice. Vin și profesorii mai motivați la școală. Aici e cu totul alt spirit, e un mediu mult mai sănătos. Iar când ai un mediu sănătos, ai mai multă energie să crești și să dăruiești mai departe. E un cerc al creșterii”, a mai spus Moroiu.
Ilie spune că membrii Asociației se diferențiază de alți părinți prin mentalitate, că se gândesc la binele colectiv, al întregii comunități de la Ferdinand, și nu doar la copiii lor.
„Mereu mă gândesc dacă noi reușim la Ferdinand să facem ca implicarea asta să aibă o continuitate de câțiva ani, sunt convins că îi vom inspira și pe alții. Dacă noi reușim să mărim grupul de voluntari un pic, sunt convins că încet vor începe să se implice și alți părinți de la alte școli. Doar că trebuie să fim constanți”.
Dascălu povestește că aceeași mentalitate a părinților se regăsește și la profesori. Aceștia își oferă ajutorul fără să contorizeze orele sau să pună eticheta de „voluntariat” pe activitățile pe care le fac – fie că este vorba de rămas după ore pentru lecții suplimentare, de supravegheat elevii la evenimentele școlii sau de îngrijit grădina școlii.
Clubul bunătății
Școala Ferdinand e cunoscută în București ca una în care se fac mereu proiecte și activități, în care se mișcă rotițe spre binele copiilor, însă consilierul educativ Laura Stanchi își dorește ca profesorii, părinții și elevi să acționeze unitar.
„Aș vrea să intre în cultura Ferdinand ideea de bunătate. Să facem activități la nivel de comunitate, nu doar elevii separat, profesorii separat, părinții separat. Să ne unim forțele cu toții”, a spus aceasta.
Stanchi, care este profesoară de engleză și coordonatorul pentru proiecte extra-școlare, a făcut un prim pas spre acest scop alături de președinta Consiliului Elevilor, Miruna Mic: un club al bunătății. Au făcut întâi un proiect pilot în care elevii au scris bilețele de încurajare pentru colegi de-ai lor de la alte clase, care au adus zâmbete și chicoteli în școală. Mai departe, Miruna vrea să îi încurajeze pe colegii săi să facă o faptă bună pe zi.
„Eu merg și la Cercetași și o regulă acolo este să faci cel puțin o faptă bună pe zi. M-am gândit să nu fie necesar ca toți elevii să meargă la Cercetași, să putem implementa asta gratuit. Totul pornește din școală, iar atitudinea empatică se va reflecta și când vom fi adulți”, a spus Miruna, care este în clasa a șaptea.
Scopul clubului este ca elevii școlii să se întâlnească săptămânal, să împărtășească problemele pe care le întâmpină și să caute împreună soluții. Pentru că ideea este foarte nouă, până când se va consolida un grup al bunătății, eleva și-a propus să împânzească holurile clădirii cu postere în care să-și îndemne colegii la fapte bune. Se va inspira de pe site-ul Random Acts Of Kindness, care dă sugestii de fapte bune pentru tot anul: scrie o scrisoare sau un bilețel cuiva drag, oferă ceai cald muncitorilor care lucrează în aer liber, donează bani pentru animalele din adăposturi.
„Aceste proiecte duc, pe termen lung, la pace la nivel școlar. Copiii devin mai buni fără să le ținem prelegeri anti-bullying. Fac activități practice, de care ei au nevoie, nu de teorie. Și se schimbă fără să-și dea seama”, a explicat consilierul educativ.
De 1 decembrie, Miruna a făcut un site al școlii în care a postat și un chestionar în care și-a întrebat colegii ce ar vrea să schimbe în România. Cei mai mulți au răspuns că și-ar dori mai multă natură și mai puțină poluare, așa că președinta Consiliului Elevilor gândește pentru primăvară acțiuni de ecologizare și plantare.
„Dacă vrem să avem o lume mai curată, este important să contribuim și noi”, a spus ea.
***
Citește și:
