Românii consideră schimbările climatice un subiect foarte important în societate. Totuși, problemele de mediu nu au aceeași prioritate ca alte preocupări în societate, precum sănătatea, educația, pensiile sau locurile de muncă, potrivit studiului „Transformări socio-ecologice în România. Atitudini, interese şi temeri ale diferitelor grupuri sociale”, realizat de Roxana Bucată, expertă în politici de mediu și lansat de Fundația Friedrich-Ebert România.
Pe o scară de la 1 la 10, românii evaluează importanța schimbărilor climatice cu nota 8,1, peste media de 7,7 acordată de cetățenii din alte 18 țări din Europa și America de Nord. Astfel că, schimbările climatice care provoacă transformări ale mediului și afectează viața de zi cu zi (de exemplu, prin creșterea prețului energiei), sunt considerate foarte importante (note între 8 și 10) de 74% dintre români și irelevante (note între 0 și 2) de doar 5% dintre respondenți.
Totuși, românii plasează problemele de mediu pe locul 8 în lista priorităților societății, în timp ce media altor 18 țări le situează pe locul 4. Cei mai mulți români (59%) au desemnat sănătatea pe primul loc, iar pe locul doi (53%) educația. Țările în care problemele de mediu sunt printre primele cinci priorități sunt Canada, Danemarca, Franța, Italia, Germania, SUA și Serbia.
Primele trei probleme de mediu ca grad de relevanță numite de respondenții din România sunt: starea pădurilor (62%), calitatea și poluarea aerului (56%), calitatea și poluarea apei (54%).
Studiul are la bază rezultatele unui sondaj cuprinzător efectuat de Institutul SINUS pentru Centrul de Competență ”Climă și Justiție Socială” al Fundației Friedrich-Ebert (FES). Sondajul a fost realizat în 19 țări din Europa și America de Nord, pe un eșantion de 1.200 de persoane din fiecare țară.
Următoarele 19 țări au fost incluse în sondaj: Canada, Cehia, Croația, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Slovacia, Spania, SUA, Suedia, Turcia, Ungaria.
Cei mai mulți români își doresc o schimbare în comportamentul cetățenilor și a sistemului socio-economic pentru a face față provocărilor de mediu, dar ideea de schimbare vine și cu o reticență față de costurile care ar veni ulterior. 93% dintre respondenți au declarat că își doresc o schimbare fundamentală a stilului dominat de viață și a modului de a face business, tinerii între 18-29 de ani fiind cei mai categorici în această privință. Printre condițiile pe care românii le cer pentru această schimbare se numără implicarea tuturor în proces, absența costurilor suplimentare asociate, distribuirea echitabilă a beneficiilor și a efectelor negative, menținerea locurilor de muncă până când alternativele sunt disponibile și altele.
Guvernul este actorul de la care românii așteaptă cel mai mult dintre cei care pot face ceva pentru protecția mediului. 82% au indicat Guvernul drept responsabil pentru a implementa schimbări ca răspuns la problemele de mediu. Alți actori indicați au fost: administrațiile locale (76%), companiile și sindicatele (75%), cetățenii (73%). Sectorul privat care are un impact imens asupra mediului ca urmare a exploatării resurselor la scară mare în interes comercial este, în mod surprinzător, doar pe locul trei, la foarte mică distanță de cetățeni, o categorie cu un impact mult mai mic. România se remarcă printr-o diferență mai mare între guvern și sectorul privat (82% vs 75%) față de media tuturor celor 19 țări din sondaj (71% vs 70%).
Rezultatele arată că motivația pentru protecția mediului vine din conștientizarea faptului că un mediu sănătos și petrecerea timpului în natură înseamnă și o calitate a vieții mai ridicată. Respondenții cu venituri mai scăzute resimt acest lucru într-o măsură mai mică, având alte priorități. Protecția mediului este privită și ca o datorie civică a cetățenilor, unele categorii sociale indicând chiar în proporție de 100% acordul cu afirmația: „fiecare persoană este responsabilă pentru a lăsa un mediu locuibil generațiilor viitoare”.
