România intenționează să operaționalizeze 13.752 de insule digitalizate de colectare separată a gunoiului până la 30 iunie 2026, potrivit angajamentelor din PNRR.
Majoritatea acestor insule vor deservi blocurile de locuințe, iar fiecare cetățean va avea acces separat pentru aruncarea deșeurilor. Astfel, se va ști ce reciclează, dar și cât și ce aruncă fiecare cetățean, iar costurile pentru salubritate ar urma să fie stabilite în funcție de aceste componente.
Numai pentru tranziția către o economie circulară, România va primi prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – 1,2 miliarde de euro.
Expertul în deșeuri Raul Pop, fost secretar de stat în Ministerul Mediului, a explicat care vor fi beneficiile, dar și-a exprimat și rezervele cu privire la capacitatea României a îndeplini reformele pe care și le-a propus.
Pop a subliniat că salubritatea este în acest moment singurul serviciu care se mai plătește la paușal, însă acest mod de tarifare se va schimba în curând.
„Vorbim despre insule digitalizate de colectare. Sunt acele dulapuri cu cinci orificii pentru cinci tipuri de deșeuri care trebuie să recunoască cine și ce aruncă pentru a putea trece mai departe la o tarifare diferențiată pentru că, în momentul de față, în România, deșeurile sunt printre puținele sau singurul serviciu public care se tarifează paușal. Dacă la curent plătești fiecare unitate de consum, la KW, la deșeuri plătești otova pentru faptul că exiști. Și plătești pentru faptul că exiști de la 3-4 lei până la 15 – 16 – 20 lei, depinde cum și-au făcut planurile salubriștii și mai departe ce au negociat cu primăria. Nu există niciun fel de instrument de control – nici dacă sumele astea sunt adecvate și acoperă corespunzător un serviciu așa cum trebuie el făcut, conform legii și nici nu există vreo diferențiere între o mamă casnică, de exemplu, și un director care lucrează mai mult în deplasare și nu generează aceeași cantitate de deșeuri dar plătește la fel”, a explicat expertul în deșeuri, în cadrul unui EcoForum pentru jurnaliști, organizat de Ecotic.
Raul Pop a atras însă atenția că România se va confrunta cu o serie de provocări pentru că statul are o capacitate administrativă extrem de limitată. El a criticat și felul în care se face managementul deșeurilor în acest moment, ținând cont că România reciclează în jur de 10%, deși ar trebui să fi reciclat aproximativ 50% până la finalul lui 2020.
„Vestea bună e că avem bani, vestea proastă este că trebuie să îi absorbim și eu nu știu cum o să putem să facem chestia asta la nivelul de capacitate, de management pe care o avem în instituțiile centrale de mediu”, a remarcat specialistul.
Potrivit acestuia, România s-a confruntat cu o serie de întârzieri, iar Comisia Europeană va impune reforme greu de implementat. „O componentă importantă din PNRR este componenta de reforme. Și aici sunt cele mai mari riscuri pentru că toate investițiile de care vă spuneam sunt necesare, sunt semnificative, dar nu sunt reforme. Sunt niște rămâneri în urmă, ceea ce a și făcut ideea dificil de promovat la nivelul Comisiei Europene. Ideea asta pe care o propuneți voi, Uniunea Europeană a trecut prin ea acum 30 de ani și acum nu faceți decât să recuperați niște întârzieri. Cu toate acestea, s-au acceptat la evaluare aceste tipuri de investiții, condiționate însă de niște reforme reale care înseamnă un program de trecere spre economia circulară, un program coerent de dezvoltare a unor metodologii și a capacităților umane în instituțiile publice”, a spus el.
Damov: Problema e colectarea separată
La rândul său, președintele Green Group, Constantin Damov, a subliniat că gunoiul trebuie transformat într-o resursă vitală pentru omenire și cea mai mare piedică a țării noastre stă în partea de colectare separată, ținând cont că există capacitate de prelucrare.
„Practic orice moleculă extrasă dintr-o mină sau dintr-o pădure sau din tot ce utilizăm noi ca materie primă, acea moleculă trebuie să se întoarcă din nou, așa cum ne arată natura, într-un flux. În cazul reciclării, eforturile sunt insuficiente pentru ce ne-am propus ca țară”, a subliniat Damov.
Liderul Green Group a mai spus că, prin reciclarea electronicelor, s-a atins un nivel de extragere de 98% de materiale care sunt redate circuitului industrial. În plus, potrivit lui Damov, România este cel mai mare producător de fibră sintetică reciclată din Europa și avem cea mai mare capacitate de reciclat PET-uri din Europa.
„Performanța reciclării în România este strangulată într-un singur punct și anume colectarea separată. În felul acesta vom putea avea un cerc închis care să funcționeze pentru binele nostru și al societății, în general. Colectarea separată este baza industriei reciclării. (…) În ceea ce privește parteneriatele publice și private, am investit 12 milioane de euro într-un sistem în 38 de orașe care funcționa până în urmă cu 3 ani, însă o lege a stopat programul invocând motivul că doar primăriile se ocupă de colectare”, a mai spus Constantin Damov.
Reforme și investiții
Managementul deșeurilor în țara noastră este o componentă importantă a PNRR, iar potrivit documentelor oficiale ea cuprinde o reformă și trei investiții.
Obiectivul componentei este accelerarea extiderii de sisteme de management al deșeurilor în România cu un focus pe colectarea separată, prevenire, reducere, reutilizare și recuperare pentru a se adapta la legislația UE și a realiza tranziția către economia circulară.
Toate acțiunile atribuite autorităților publice în temeiul strategiei și al planului de acțiune vor fi finalizate până la 30 martie 2026, dar ele au borne de traseu foarte clare care trebuie îndeplinite pe parcurs.
Citește și: Peste 3.700 de tone de plastic plutesc în Mediterana
Raul Pop: SGR va rezolva 5% din problema deşeurilor
Raul Pop: Se fac presiuni pentru a amâna taxarea depozitării la groapă a deșeurilor
