Sectorul construcțiilor are un rol central în atingerea obiectivelor climatice și energetice setate de Directiva pentru Performanța Energetică a Clădirilor și aprobate de Parlamentul European în martie anul acesta, cu termene limită pentru 2030, respectiv 2050, însă țara noastră ar trebui să își tripleze rata de renovare energetică a clădirilor pentru a-și atinge obiectivele.
Potrivit Asociației pentru Promovarea Eficienței Energetice în Clădiri (ROENEF), sectorul construcțiilor reprezintă aproximativ 8,2% din PIB-ul UE, respectiv 10% din totalul ocupării forței de muncă, iar în ceea ce privește rata de renovare energetică a clădirilor, aceasta ar trebui să se tripleze pentru ca România să se alinieze termenelor directivei.
ROENEF salută adoptarea raportului privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) de către Parlamentul European și sprijină toate amendamentele adoptate la 14 martie 2023. Directiva prevede instituirea unui cadru adecvat de reglementare, financiar și indicativ pentru sprijinirea renovării clădirilor, introducerea unor standarde minime de performanță energetică (MEPS), o schemă de certificate de performanță energetică (EPC) îmbunătăţită şi implementarea standardului de construcție cu emisii zero într-un ritm mai accelerat.
Reprezentanții asociației atrag atenția asupra importanței renovării eficiente a întregului stoc de clădiri de pe suprafața UE, inclusiv România, renovare care cade sub incidența directă a jucătorilor din domeniul construcțiilor.
„Pentru a ne atinge obiectivele climatice și energetice, rata de renovare energetică ar trebui să se tripleze și să urmărească transformarea stocului de clădiri în clădiri cu consum de energie aproape zero, inclusiv în România. Să nu uităm de beneficiile la nivel de calitate a vieții, economii indirecte, respectiv locuri de muncă produse de renovare. Pentru fiecare 1 milion de euro investit în renovarea energetică a clădirilor, în UE sunt create în medie 18 locuri de muncă. Renovarea eficientă a clădirilor de birouri crește productivitatea cu aproximativ 12%, ceea ce duce la un beneficiu potențial de aproximativ 500 de miliarde euro pentru economie pe an. Mai mult, renovarea eficientă a spitalelor reduce spitalizarea cu 11%, producând economii potențiale de aproximativ 45 de miliarde de euro pe an pentru sectorul medical, la nivelul UE”, declară Mihai Moia, Directorul Executiv al Asociaţiei ROENEF.
În acest sens, potrivit reprezentantului ROENEF, România ar trebui să se concentreze pe aspecte esențiale, precum:
- stabilirea unei foi de parcurs clare pentru îmbunătățirea performanței energetice a stocului de clădiri existent,
- dezvoltarea de tehnologii digitale pentru a măsura performanța energetică exactă a stocului de clădiri,
- măsurarea consumului de energie pentru încălzire și răcire în tranziția către clădirile decarbonate.
O altă măsură importantă pentru țara noastă ar fi implementarea ghișeelor unice private și publice pentru a oferi consiliere personalizată, dar și alinierea la acțiunea de reducere a claselor de performanță energetică (EPC) și Clasa G la 15% din stocul de clădiri din statele membre.
Citește și: Arh. R. Munteanu despre termoizolarea clădirilor: Orașele sunt organisme; tratamentul trebuie individualizat
