Cateva zeci de tineri din Bulgaria, Romania si Marea Britanie s-au reunit sambata la Londra, intr-un miting de protest organizat in fata sediului Ambasadei Romaniei.
Demonstrantii au cerut Guvernului de la Bucuresti sa nu permita exploatarea gazului de sist prin fractionare hidraulica (fracking), intrucat acest procedeu este controversat din punctul de vedere al impactului sau asupra mediului.
Firma americana Chevron este cea care intentioneaza exploatarea gazului de sist, atat in Bulgaria cat si in Romania. Guvernul de la Sofia a interzis insa metoda de extragere a gazului prin fractionare hidraulica, in urma protestelor organizate la inceputul lunii ianuarie in mai multe orase din Bulgaria.
Mitingul de la Londra a avut deviza „Solidaritate cu Romania”. Participantii au venit echipati, simbolic, in combinezoane albe, de protectie antichimica, si au afisat lozinci sugestive: „Bulgaria & Romania – Free of fracking”, „La revedere Chevron! Good Bye Chevron!” si „Countries have borders, but nature doesn’t. Ban shale gas fracking!” („Tarile au granite, nu si natura. Interziceti fractionarea hidraulica pentru gazul de sist!”).
Unul dintre demonstranti a afisat o harta a Bulgariei, din nordul careia, de la frontiera cu Romania, curgea vopsea neagra (culoarea negra fiind simbolul traditional atat pentru produsele petroliere, cat si pentru moarte).
Dobrogea adaposteste cea mai mare rezerva de apa potabila a Romaniei
Desi au reusit sa blocheze exploatarea gazului de sist in tara lor, ecologistii bulgari se tem ca metoda fractionarii hidraulice va fi aplicata in Romania, mai precis in Dobrogea, intr-o zona aflata la doar cativa kilometri de frontiera comuna. Ecologistii considera ca fracking-ul poate contamina apele subterane, inclusiv cele de mare adancime, care comunica intre Romania si Bulgaria. Pe de alta parte, datorita faptului ca impune utilizarea unor explozii subterane, metoda fractionarii hidraulice este suspectata ca ar putea declansa cutremure.
„Metoda fractionarii hidraulice foloseste 11 pana la 19 milioane de litri de apa proaspata, amestecata cu nisip si cu peste 900.000 de litri de substante chimice, unele dintre ele foarte toxice, care sunt injectate la mare adancime pentru a extrage gaz de sist. 30-40 la suta din fluidul toxic ramane permanent in subteran, restul revine la suprafata. O parte din apa contaminata ajunge sa se evapore. Drept rezultat, sunt contaminate atat izvoarele de apa subterane, cat si aerul”, explica Anna Pelova, participanta la mitingul de la Londra.
Geologul Costin Andrei a precizat, pentru Green Report, ca subsolul Dobrogei reprezinta „cea mai mare regiune acvifera a Romaniei”, aici fiind adapostita una dintre cele mai mari rezerve de apa potabila din lume.
Daniel Jernigan, consultant de business in cadrul companiei Chevron, a confirmat, pentru Green Report, ca firma americana a obtinut drept de explorare a gazului de sist, dar nu si de exploatare, in regiunea Barladului si in Dobrogea: „In vara anului trecut, am castigat licitatia pentru trei blocuri din sudul Dobrogei. Prin licitatie se obtine dreptul de a negocia explorarea. Explorarea se face pe baza unui aviz de mediu, iar ulterior extragerea gazului, daca va fi gasit gaz, necesita un nou aviz de mediu”. Pe de alta parte, geologul Costin Andrei a precizat pentru Green Report ca in subsolul Dobrogei exista „formatiuni de varsta siluriana”, care pot contine si gaz de sist.
Foto: Anna Pelova
Citeste si:
