Comisia Europeană a declanșat proceduri de infringement împotriva a 26 de state membre, inclusiv România, pentru necomunicarea transpunerii Directivei privind promovarea surselor regenerabile de energie.
România riscă să fie trimisă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene dacă nu transpune urgent noile norme europene privind energia regenerabilă.
Comisia Europeană a transmis o scrisoare oficială de punere în întârziere, primul pas formal într-o procedură de infringement.
Directivă esențială pentru tranziția energetică a Europei
Directiva (UE) 2023/2413, adoptată în 2023, actualizează cadrul legal privind energia regenerabilă în UE și impune statelor membre obligații mai clare și mai ambițioase privind integrarea surselor curate în toate sectoarele economice.
Termenul pentru transpunerea completă a directivei în legislația națională a fost 21 mai 2025. Pentru anumite prevederi legate de procedurile de autorizare, termenul era chiar 1 iulie 2024.
„Noile reguli urmăresc accelerarea implementării energiei regenerabile în toate sectoarele economiei, nu doar în cel al electricității, ci mai ales în domenii precum încălzirea și răcirea, clădirile, transportul și industria, unde s-au stabilit ținte noi sau consolidate”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.
Doar Danemarca s-a conformat integral
Până la termenul-limită, singura țară care a notificat transpunerea completă a directivei a fost Danemarca.
În schimb, alte 26 de state, printre care România, Germania, Franța, Spania, Italia, Polonia și Suedia, nu au comunicat Comisiei transpunerea în legislația națională a tuturor prevederilor directivei.
Lista completă a statelor vizate include: Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia.
Măsuri transversale pentru o economie verde
Directiva introduce măsuri orizontale menite să faciliteze tranziția ecologică, printre care:
- Consolidarea sistemului garanțiilor de origine pentru energia regenerabilă;
- Integrarea sistemului energetic prin electrificare și promovarea hidrogenului regenerabil;
- Condiții mai stricte pentru bioenergie, pentru a preveni utilizarea nesustenabilă a resurselor;
- Simplificarea procedurilor de autorizare a proiectelor în domeniul regenerabilelor.
„Implementarea acestei legislații este esențială pentru accelerarea dezvoltării energiei curate produse local, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, sectorul energetic fiind responsabil pentru peste 75% din totalul emisiilor din UE, și consolidarea securității energetice”, transmite Comisia.
De asemenea, transpunerea directivei este văzută ca o pârghie importantă pentru reducerea prețurilor la energie și creșterea competitivității economiei europene.
Urmează aviz motivat, apoi Curtea de Justiție
Conform procedurii, statele membre vizate au acum două luni pentru a răspunde scrisorii de punere în întârziere și a notifica transpunerea completă a directivei.
Dacă nu oferă un răspuns satisfăcător, Comisia poate emite un aviz motivat, iar în ultimă instanță, poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ceea ce poate duce la sancțiuni financiare.
România și riscul întârzierilor sistematice
Aceasta nu este prima situație în care România întârzie transpunerea directivelor europene din domeniul energiei sau al mediului.
Țara noastră a mai fost vizată de infringement în 2023, pentru neaplicarea Directivei privind eficiența energetică în clădiri, și în 2024, din cauza netranspunerii Regulamentului privind infrastructura pentru combustibili alternativi.
Întârzierea actuală în transpunerea directivei pentru energie regenerabilă riscă să afecteze obiectivele din PNRR și angajamentele climatice asumate prin Planul Național Integrat Energie-Climă (PNIESC).
Fără o reacție rapidă, România riscă un litigiu european costisitor și pierde oportunități esențiale de investiții în energie curată.
CITIȚI ȘI:
Tranziția justă, sabotată: cum a ratat România șansa unei revoluții energetice
România riscă pierderea a 4 mld € din PNRR, fonduri de mediu
Crește numărul de prosumatori. Care sunt județele fruntașe în producția de energie regenerabilă
