Registrul Național al Clădirilor va deveni funcțional după trimestrul al IV-lea din 2024, acesta va fi disponibil online și va avea o secțiune pilot care va include și informațiile referitoare la clădirile renovate cu finanțări prin PNRR.
Informațiile au fost obținute de Green Report de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA).
În lipsa Registrului, autoritățile centrale nu știu câte clădiri eficiente energetic există în România. „Date și informații cu privire la numărul clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero pot fi identificate la nivelul autorităților administrației publice locale, în calitate de autorități responsabile cu emiterea autorizațiilor de construire”, ne-a informat Ministerul.
Experții tehnici atestați au însă obligația de a transmite la Minister certificatele și sintezele rapoartelor de audit energetic, precum și rapoartele de inspecție a sistemelor tehnice ale clădirii, dar și un document electronic, editabil, care să cuprindă informații energetice relevante despre clădirea auditată energetic. Prevederea a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, cu scopul constituirii băncilor de date cu privire la clădiri la nivelul Ministerului. Chiar dacă aceștia transmit informația, autoritățile nu au încă baza de date pentru a le și înregistra.
Prevederea legală se referă și la clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero (nearly zero energy buildings – nZEB), standard pe care ar trebui să îl atingă toate clădirile noi, publice sau private, demarate începând cu 2019, respectiv cu 2021.
„Facem precizarea că prin Planul Național de Redresare și Reziliență se urmărește finanțarea și realizarea Registrului Național al Clădirilor, bază de date georeferențiată care va utiliza rezultatele Recensământului General al Populației și Locuințelor din 2022. Registrul național digital al clădirilor va fi functional după trimestrul IV 2024, disponibil online, cu o secțiune pilot care va include și informațiile referitoare la clădirile renovate prin intermediul investițiilor finanțate prin PNRR”, potrivit răspunsului oferit de MDLPA.
Deficit de experți
Pe de altă parte, România se confruntă cu problema unui deficit de experți care să verifice respectarea obligativității standardelor de energie ale clădirilor.
Expertul tehnic atestat are dreptul să realizeze inspecții din punctul de vedere al eficienței energetice, al sistemelor de încălzire, de climatizare și de ventilare și să întocmească rapoarte de inspecție pentru acestea.
Numărul total al acestora este însă de numai 68 de specialiști la nivelul întregii țări, potrivit datelor obținute de Green Report.
Au competențe în acest sens experții tehnici atestați în domeniile de atestare tehnico-profesională:
– Is – Instalaţii sanitare aferente construcțiilor, cu excepția instalațiilor de gaze naturale combustibile și a instalațiilor de gaze petroliere lichefiate și
– It – instalații termice aferente construcțiilor: instalații de încălzire și instalații de ventilare-climatizare.
În luna septembrie, numărul drepturilor de practică valabile în cele două domenii arăta astfel:
– 28 pentru instalații sanitare aferente construcțiilor;
– 40 pentru instalații termice aferente construcțiilor, dintre care au competențe în ambele specialități de instalații un număr de 26 de experți tehnici.
Ministerul Dezvoltării nu are însă nicio estimare a numărului de experți necesari pentru a acoperi nevoile pieței.
„În acest moment, la nivelul MDLPA nu a fost realizată o analiză statistică în acest sens și nu vă putem comunica date estimative, dar problema generală a numărului insuficient de experți tehnici, indiferent de domeniul de atestare tehnico-profesională, raportat la nevoile pieței este de notorietate. Și în acest sens, se depun toate eforturile pentru deblocarea pieții prin organizarea permanentă a sesiunilor de atestare tehnico-profesională, modificări legislative în vederea reconfigurării domeniilor de atestare tehnico-profesională, identificarea unor soluții de examinare prin care să fie verificabile cunoștințele tehnice de specialitate fără a fi afectat nivelul calitativ”, se arată în răspunsul autorităților.
Respectarea standardelor nZEB trebuie verificate în primul rând de către primării, în calitate de autorități responsabile cu emiterea autorizațiilor de construire. Acestea trebuie să verifice și să autorizeze clădirile numai dacă fac dovada că sunt nZEB. Recepția la terminarea lucrărilor se face cu participarea reprezentantului administrației publice, desemnat de emitentul autorizaţiei de construire.
Citește și: Dr. Beu: Este nevoie de sprijin din partea statului pentru construirea de clădiri fără consum de energie – nZEB
Proiect pilot PATRES: Prima grădiniță din Brașov care devine prosumator
1,4 miliarde de lei pentru creșterea eficienței energetice în clădirile publice
