Gigantul Walmart va face investitii verzi in fabricile din China. George Soros exploreaza posibilitatea investitiilor in renaturarea turbariilor din Indonezia. Danemarca se alatura Coreei de Sud in crearea unui nou fond de inverzire a economiilor in curs de dezvoltare. Acestea sunt doar trei exemple ale modului in care sectorul privat intelege sa depaseasca obstacolele de care se lovesc negocierile internationale si sa puna in practica propriile proiecte de reducere a amprentei de carbon, relateaza „The Washington Post”.
In vreme ce, la Cancun, delegatii ONU depuneau eforturi sa ajunga la o intelegere globala de reducere a emisiilor, reprezentantii mediului de afaceri si persoanele din culisele negocierilor au incercat sa gaseasca propriile lor proiecte de reducere a emisiilor.
„Indiferent de ce se intampla la negocieri, nu ar trebui sa asteptam. Ar trebui sa ne ocupam de lucruri practice”, a declarat presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, intr-un interviu acordat inaintea inchiderii negocierilor.
De-a lungul ultimilor 20 de ani, aproape 200 de guverne din intreaga lume incearca sa ajunga la un tratat legal obligatoriu care sa reduca influenta activitatilor umane asupra climei, prin industrie, transporturi si agricultura.
Summit-urile paralele
Acordul de la Cancun, adoptata in aplauze si ovatii sambata dimineata, dupa doua saptamani de negocieri-maraton, a creat un Fond Climatic Verde pentru a administra si distribui zeci de miliarde de dolari pe an, incepand cu 2020, pentru dezvoltarea sustenabila a economiilor din statele sarace.
Fondul va ajuta tarile in curs de dezvoltare sa se adapteze la schimbarile climatice, prin metode cum ar fi trecerea la culturi agricole rezistente la seceta sau construirea unor faleze care sa faca fata cresterii nivelului oceanelor, dar si furtunilor cu manifestari din ce in ce mai violente.
De asemenea, acordul creeaza un mecanism nou prin care vor fi transferate tehnologiile curate catre statele in curs de dezvoltare si vor fi stabilite norme de despagubire a celor care isi conserva padurile.
Tratatul global ideal – cel asupra carora statele nu au reusit sa convina in 20 de ani de negocieri – ar fixa tinte si ar oferi subventii statelor si industriilor pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de sera si a investi in crestere economica sustenabila.
Oficialii din sectorul public si din cel privat au decis sa nu astepte pana cand partile vor ajunge la un astfel de acord si sa ia initiativa in propriile maini.
Conferinta de la Cancun le-a oferit guvernelor ocazia de a discuta despre proiectele verzi mai vechi la care lucreaza deja, dar si pentru a dezvalui noi initiative, majoritatea estimate la doar cateva milioane de dolari.
"De fapt, la Cancun au existat doua summit-uri", a subliniat Achim Steiner, seful Programului de Mediu al Natiunilor Unit (UNEP), referindu-se atat la discutiile oficiale, cat si la cele informale desfasurate in afara conferintei principale.
Sectorul privat preia initiativa
La sapte kilometri de locul unde au negociat delegatiile statele membre ONU, presedintele Walmart, Rob Walton, a participat la un eveniment care a luat in considerare posibilitatea gigantului de retail de a folosi resurse sustenabile provenite din alte tari.
Walmart sustine ca in cinci ani vrea sa isi reduca emisiile de carbon la un nivel echivalent cu scoaterea de pe strazi a 3,8 milioane de masini. Cea mai mare parte a acestei reduceri va veni din scaderea cantitatii de energie folosita de furnizorii din China, de unde provin majoritatea produselor nealimentare ale lantului de magazine.
„Oamenii petrec mai putin timp la negocieri si mai mult pentru actiuni concrete. Asta nu inseamna insa ca nu este nevoie de un acord global”, a declarat Stephen Cochran, vicepresedintele Environmental Defense Fund, organizatie non-profit care colaboreaza cu Walmart in SUA si China.
Un astfel de acord ar stabili reguli generale si ar oferi garantii ale profitabilitatii investitiilor verzi.
Solutia lui Soros la turbariile din Indonezia
Omul de afaceri George Soros a discutat un plan de renaturare a turbariilor exploatate din Indonezia. Terenurile, care au fost candva ocupate de jungla si care au fost defrisate pentru a face loc culturilor de orez sau pentru a exploata uleiul de palmier, elibereaza in prezent cantitati mari de dioxid de carbon.
Marcel Silvius, reprezentantul Wetlands International, organizatia care a l-a insotit pe Soros in Indonezia anul acesta, a declarat ca mai multi miliardari incearca sa concesioneze terenurile degradate din Indonezia. Blocand canalele de scurgere si permitand mlastinilor sa se reinunde, padurile ar putea sa intre intr-un proces de regenerare.
Majoritatea investitoriilor pot obtine bani din certificatele de carbon, insa altii, printre care s-a autoinclus si magnatul George Soros, vad astfel de proiecte ca fiind actiuni filantropice, din care nu asteapta sa castige ceva. Silvius a adaugat ca in padurea indoneziana poate fi regenerata o suprafata de 2,5 – 3 milioane de hectare de teren, o suprafata de marimea Olandei.
Masinaria dezvoltarii sustenabile
La randul ei, Danemarca a anuntat ca va dona 15 milioane de dolari in urmatorii trei ani pentru Global Green Growth Initiative, fond creeat de Coreea de Sud in urma cu sase luni pentru a ajuta statele sarace sa dezvolte tehnologii prietenoase cu mediul. Guvernul de la Seul a contribuit la fond cu 30 milioane de dolari, respectiv 10 milioane de dolari pe an.
Fondul a finantat deja proiecte din Etiopia si Cambodgia, fiind pregatite unele noi in Indonezia si Filipine, a declarat Rae-kwon Chung, director al Comisiei Economice si Sociale a ONU pentru regiunea Asia si Pacific.
Initiativa este „o masinarie de promovare a cresterii economice sustenabile” si are rolul de a sustine un stil de viata total diferit de cel al economiilor pe baza de carbon din Occident, a adaugat Chung.
In SUA, strategiile de tranzactionare de carbon interstatale se extind la nivel national, chiar daca Congresul nu a reusit sa adopte o legislatie climatica. California a cazut la intelegere cu statul mexican Chiapas pentru proiecte-pilot de conservare a padurilor in schimbul alocarii de certificate de carbon. Tranzactionarea emisiilor a fost un punct-cheie al legislatiei climatice din California in 2006, care cerea reducerea poluarii pana la nivelul anilor 1990 in urmatorii zece ani.
