Editorial de Raul Cazan
In urma cu cativa ani, in plina si scelerata campanie guvernamentala de nenorocire a stejarilor de pe platoul Breite de la Sighisoara, ma aciuasem la o mare pensiune a unui intreprinzator din estul Ardealului.Mandru de realizarile sale antreprenoriale si de propasirea internationala a legendei contelui Dracula, patronul, printre altele si un vanator pasionat, ma invita sa-i vizitez salonul, punctul forte al hanului sau. Pe pereti si pe podele, intr-o combinatie de oroare si kitsch, era expus macelul: blanuri de urs si vulpe, capete de cerb, mistreti transformati in presuri si multe pasari impaiate.
Patronul ma trage catre unul dintre trofeele de care era, se pare, cel mai mandru si ma intreaba ritos si cu o scrutatura de pedagog: "Stii ce-i asta?". "O bufnita", zic. "Da, dar nu o bufnita oarecare, ci bufnita alba, o
raritate, protejata de lege; eu am omorat-o", se lauda vajnicul vanator, afisand insusi ranjetul Bestiei. In momentul acela voiam sa-l vad condamnat la o pedeapsa prometeica: il vedeam legat de o stanca, iar bufnite albe sa-i manance ficatii pentru eternitate. Acum, la vreo sapte ani de atunci, cred ca nu i-ar strica putina penitenta aplicata just si sever cu forta coercitiva a statului de catre un judecator hotarat sa faca dreptate.
Asta se intampla in Romania, la inceputul anilor 2000. Azi, in Uniunea Europeana, cu Romania stat membru, exista diferente uriase de la stat la stat in ce priveste sanctionarea penala a "delictelor de mediu". Actualele sanctiuni sunt insuficente, constata Comisia, pentru a asigura un nivel ridicat al protectiei mediului pe teritoriul Europei. In urma cu doar un an, Comisia elabora proiectul de Directiva pentru protejarea mediului inconjurator prin sanctiuni penale.
Raspunderea juridica civila ori comerciala nu mai este satisfacatoare pentru injonctiunile grave aduse mediului. Principiul de baza al dreptului mediului, "poluatorul plateste", trebuie completat cu "poluatorul sufera sanctiuni penale" sau "poluatorului i se intocmeste cazier judiciar", sau, mai simplu, "poluatorul este criminal".
Propunerea de directiva era esentiala inca de la inceputul anului trecut. Discrepantele dintre sistemele penale din statele membre le permit criminalilor, indeobste persoane fizice sau reprezentanti ai companiilor, sa profite de mediul inconjurator insuficient reglementat, spunea Franco Frattini. "Nu putem permite paradisuri ale crimelor de mediu in interiorul Uniunii Europene."
In sfarsit, Parlamentul European a adoptat, luna trecuta, raportul redactat de europarlamentarul german Hartmut Nassauer, care se refera la propunerea de directiva privind protectia mediului prin sanctiuni penale.
Guvernele trebuie sa aplice masuri de natura penala pentru a sanctiona orice acte, in cazul in care indeplinesc conditiile infractiunii (intentie, reglementare penala si vinovatie) sau care contin neglijenta grava care ar putea provoca decesul sau vatamarea grava a unei persoane ori daune semnificative privind calitatea aerului, a solurilor, a rocii, a apelor sau a vietii animalelor si a plantelor.
In raport sunt considerate infractiuni posesia, obtinerea, vatamarea, prelucrarea sau uciderea de specimene din speciile de flora si fauna salbatica protejate, deteriorarea semnificativa a unui habitat protejat prin lucrari de constructie, eliminarea pietrelor, defrisare, lucrari de destelenire si plantare, incendiere sau acte de o gravitate similara, comertul cu specimene din speciile de fauna si flora salbatica protejate sau cu parti ori derivate ale acestora, fabricarea, tratarea, depozitarea, folosirea, transportul, vanzarea, distribuirea si exportul
sau importul in mod ilicit de materiale nucleare sau de alte substante radioactive periculoase. Instigarea si complicitatea la actele mentionate constituie, la randu-le, o infractiune.
Dupa 30 de ani de reglementare complexa de mediu in UE, reprezentantii Uniunii au ajuns la solutia fortei dreptului: pedeapsa, penitenta, reeducare – ele sunt calea catre combaterea crimelor impotriva Naturii.
