Un plan care prevede construirea unui zid de 6000 de kilometri din Mauritania pana in Djibouti, alcatuit din dune de nisip solidificate cu ajutorul unor bacterii, pentru a opri inaintarea desertului Sahara, a fost prezentat de arhitectul Magnus Larsson la Conferinta TED Global din Oxford.
Potrivit BBC News, un studiu din 2007 realizat de expertii ONU, descrie desertificarea ca fiind "cea mai mare provocare din timpurile noastre, in ceea ce priveste mediul inconjurator". Conferinta TED Global – reuniune stiintifica dedicata "ideilor care merita sa fie cunoscute", dupa cum o considera organizatorii acestui eveniment – s-a desfasurat la Oxford, Marea Britanie, in perioada 21-24 iulie. "Solutia mea pentru desertificare este un zid de gresie, facut din nisip solidificat", a explicat Magnus Larsson, care se considera un arhitect al dunelor, in timpul prezentarii proiectului sau, sustinut, de asemenea si de cateva exemplificari realizate digital (foto).
Nisipul va fi stabilizat prin injectarea masiva cu apa ce contine un anumit tip de bacterii, care il vor transforma intr-un zid la fel de solid ca si cimentul, in decurs de numai cateva ore. Tarile din nordul Africii au promovat mult timp ideea plantarii unui numar semnificativ de arbori in zonele subsahariene, pentru a forma "Marea Centura Verde", care sa impiedice inaintarea nisipului. O propunere asemanatoare, cunoscuta sub numele de "Marele Zid Verde al Chinei", a fost prezentata guvernului chinez pentru a opri inaintarea desertului Gobi.
"Inghetarea" dunelor
Cu doi ani in urma, Natiunile Unite au publicat un raport in care se arata ca o treime din populatia Terrei, aproximativ doua miliarde de persoane, se confrunta cu riscul de a deveni victime ale desertificarii. Aceasta problema afecteaza mai ales fostele republici sovietice situate in Asia Centrala, zone intinse din China si tarile africane sub-sahariene. Arhitectul Magnus Larsson considera ca acest zid, construit de-a lungul marginii desertului Sahara, va fi mai degraba o solutie suplimentara decat una inlocuitoare a "centurii verzi". "Zidul va oferi un suport fizic pentru copaci", a spus el. Zidul va fi format prin "inghetarea" dunelor de nisip calatoare, care vor fi transformate in gresie.
Particulele de nisip vor fi legate intre ele cu ajutorul bacteriei Bacillus Pasteurii. Aceasta specie de microorganisme, frecvent intalnita in zonele mlastinoase, are ca produs de metabolism calcitul, un fel de ciment natural.
