Acolo, la 20 km de Arieseni, se afla in prezent peste 8.000 de containere intre 200 si 400 de litri fiecare, unele cu stratul protector foarte deteriorat
Este vorba despre depozitul de deseuri radioactive de la Baita, judetul Bihor, definit de catre cei ce au studiat acest caz drept "o bomba cu ceas" amplasata in inima Muntilor Apuseni. Si mai este vorba si despre galeriile de prospectiune a zacamintelor radioactive, ce impanzesc muntii judetului nostru si pe care nimeni pana in prezent nu a catadicsit sa le conserve si sa le ecologizeze.
Oamenii din zona Baita au devenit… dependenti de radiatii. Astfel, in anul 2006, dupa 30 de ani de transport si stocare la Baita, Bihor, a deseurilor radioactive provenite de pe Platforma Magurele (apartinand Institutului de Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei"), la Magurele mai existau inca aproximativ 500 de containere cu astfel de deseuri, unele… prezentand scurgeri de substante radioactive.
Potrivit surselor noastre, acestea erau depozitate necorespunzator in hangarele IFIN "Horia Hulubei", asteptand sa fie transportate in depozitul definitiv de la Baita, termenul final pentru transportarea acestora fiind anul 2009, adica anul acesta. Sursele noastre arata ca, in zona Magurele, incidenta cazurilor de cancer ar fi cu 30% mai mare decat in alte parti ale tarii. Interesant este faptul ca nu acelasi lucru se poate spune despre orasul Nucet din judetul Bihor, pe raza caruia se afla depozitul de la Baita. Primarul orasului, Costel Sarghie, ne-a pus la dispozitie un raport privind starea de sanatate a populatiei si aceasta nu difera fata de alte zone.
Un fapt uluitor ne-a fost insa relatat de catre acesta, ca fiind un mister din punct de vedere medical. Cei nascuti si crescuti in zona in care s-au aflat altadata cele mai mari mine de uraniu din Europa, precum si cei ce au muncit multa vreme la aceste mine, au ajuns chiar si la varste inaintate. Au murit insa imediat ce au parasit zona. O ipoteza a fost emisa atunci de unii medici, referitoare la adaptarea organismului la efectul radiatiilor si al anumitor substante, adaptare ducand pana la… dependenta!
Fiecare container transportat la Baita a costat 1.500 de euro. In alta ordine de idei, in anul 1957 la Magurele a fost infiintat primul reactor nuclear din Romania, iar incepand din anul 1987 deseurile radioactive de la acesta, precum si cele de la Centrala Nuclearoelectrica din Cernavoda, au inceput sa fie depozitate la Baita.
Anul acesta, intr-adevar, s-a incheiat procesul de transport si depozitare, neavand pana in prezent date referitoare la incidente sau accidente in timpul transportului, desi ingrijorarea legata de aceasta operatiune a fost foarte mare, cu atat mai mult cu cat stratul de beton protector care acopera fiecare container "istoric" nu mai respecta normele in vigoare.
(E drept ca nici nu au fost facute masuratori amanuntite.) Transportul si depozitarea (doar a ultimelor 500 de containere ramase la Magurele) se pare ca a costat statul roman 700.000 de euro, adica aproximativ 1.400 de euro fiecare. Operatiunea de transport a containerelor necorespunzatoare de la Magurele la Baita a fost comparata de catre ziaristi, in anul 2006 cu transportarea si amplasarea unei bombe cu ceas in inima Apusenilor (la o distanta de aproximativ 20 de kilometri de statiunea Arieseni). Pana in prezent, la Baita au fost depozitate peste 8.000 de containere, cu o capacitate intre 200 si 400 de litri fiecare.
Combustibilul radioactiv uzat a fost transportat in mare secret, anul acesta, in Rusia. Dar pe langa deseurile de la CNE Cernavoda si cele "istorice" de la Magurele, mai exista si combustibil uzat de la reactoarele de cercetare VVR-S Magurele si TRIGA Pitesti, pentru care s-a ales solutia repatrierii in tarile de origine: Rusia si SUA! Un astfel de transport de la reactorul nuclear de la Magurele (singurul inchis definitiv din Europa de Est, in anul 1997) a avut loc in luna iulie a acestui an. Graba si secretul in care a avut loc transportul s-au datorat preintampinarii unui posibil pericol terorist.
Operatiunea s-a derulat ca-n filme (dupa cum s-au exprimat la momentul respectiv redactorii de la Cotidianul), dupa miezul noptii, in lumina posturilor de paza militara, sub supravegherea unor oameni de stiinta romani si rusi, a unor specialisti americani si a unor oficiali europeni, care au insotit transportul pana la Otopeni. De acolo, un avion de dimensiunea unui vapor l-a preluat transportandu-l intr-o locatie din Rusia, unde urmeaza sa fie efectuate procedurile de descompunere a uraniului imbogatit.
Referitor la locatia respectiva, Vasile Copaciu, seful reactorului Magurele a afirmat atunci: "Este uzina de procesare Mayak din orasul Ozersk, despre care nu se stie mare lucru. Acolo nu te invita nimeni, nu te primeste nimeni si, daca te invita, nu mai iesi decat atunci cand vrea cel ce te-a invitat. E ca o gaura neagra, un oras inchis. Timp de o saptamana niciun om din echipa de romani nu a mai avut voie sa-i contacteze pe cei de-acasa…".
"Monitorizarea" lipseste, iar galeriile de prospectiune reprezinta si acum un pericol! Dar, pe langa deseurile radioactive si combustibilul uzat, mai exista depozitat si steril minier rezultat de la lucrarile de cercetare geologica si exploatare a minereurilor de uraniu in zonele Crucea (Suceava), Baita Plai (Bihor), Ciudanovita si Lisava (Caras Severin). Cu exceptia depozitului de la Baita Plai celelalte sunt relativ departe de judetul nostru. Iar cu privire la cel de la Baita am primit asigurari din partea specialistilor ca nu prezinta un pericol pentru judetul nostru, din pricina conformatiei geologice, dar si pentru ca depozitarea se face la mare adancime.
Problema este, insa, alta: in judetul nostru au existat 16 galerii de prospectare geologica si una (minora) de exploatare. Unde se afla depozitat sterilul de la acestea? Si cine ar trebui sa se ocupe de inchiderea efectiva, ecologiarea si monitorizarea lor? Referitor la aceste probleme am primit raspuns din partea Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatii Nucleare (CNCAN): "Agentii economici ce au ca obiect de activitate gestionarea rezervelor de minereuri radioactive si gestionarea perimetrelor de prospectiune, respectiv Compania Nationala a Uraniului si SC Radioactiv Mineral Magurele…" au obligatia de a monitoriza perimetrele de exploatare si cele de cercetare geologica.
Dar, dupa cum aratam in articolul precedent si dupa cum puteti (re)vedea in imagine, galeriile din judetul nostru sunt chiar si acum deschise, ruinate, prezentand in continuare pericol din mai multe puncte de vedere…
Vom reveni, intr-o editie viitoare, cu raspunsurile pe care le-am primit din partea CNCAN, la un set de intrebari pe care ni s-a permis sa-l adresam acestei institutii, aflate in subordinea directa a primului ministru.
