Publicația Green Report organizează, joi, 26 noiembrie, conferința „Implementarea Planului european „Valul de renovare” în contextul elaborării Planului Național de Redresare și Reziliență. Provocări și soluții”. Evenimentul va fi transmis live atât pe pagina de Facebook a Green Report, cât și pe pagina de internet a publicației începând cu ora 10:00.
Iulian Stana, Secretar de Stat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Horea Șarlea, Subsecretar de Stat, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Alina Cismaș, Vicepreședinte ROGBC, Cătălin Lungu, Președinte Ordinul Auditorilor Energetici și Mihai Moia, Director executiv ROENEF sunt speakerii care vor veni cu propuneri și soluții pentru investițiile viitoare în eficiența energetică a clădirilor, considerate a fi unul dintre mijloacele importante pentru o tranziție către o societate cu emisii scăzute de carbon și care asigura necesarul de energie pentru activitățile economice, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea nivelului general de trai.
Începând cu 2021 România trebuie să transpună în practică mai multe prevederi europene, dar și interne, legate de eficiența energetică a clădirilor:
- reducerea cu până la 60% a emisiilor de carbon;
- orice clădire va trebui proiectată și construită pentru un consum aproape zero de energie (nZEB);
- dublarea ratei de renovare a clădirilor stabilită prin “Valul de Renovare”;
- de asemenea, Legea 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, actualizată în 2020, obligă creşterea ratei de renovare și investițiile în eficienţa energetică.
Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung prevede un buget necesar de aproximativ 13 miliarde euro pentru renovarea clădirilor până în 2030 în vederea respectării angajamentelor europene cu privire la rata de renovare, reducerea consumului de energie şi a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Este de la sine înțeles că implementarea tuturor acestor cerințe depinde, pe lângă cadrul de reglementare, și de eliminarea constrângerilor financiare.
Utilizarea fondurilor publice nu este suficientă și de aceea autoritățile publice centrale trebuie să creeze cadrul legal care va permite folosirea fondurilor nerambursabile sau rambursabile europene, în contextul în care România ar putea beneficia de 30,4 miliarde euro prin „Mecanismul de redresare și reziliență”. Însă pentru accesarea acestor fonduri este necesară existența Planului Național de Relansare și Reziliență, care pentru moment încă este în lucru. În cadrul Planului Național de Relansare și Reziliență, 37% din bugetul total trebuie alocat pentru proiectecu impact asupra reducerii emisiilor de carbon şi asigurării neutralităţii climatice, iar ponderea emisiilor de carbon generate de clădiri la nivelul UE reprezinte 36% (40% în România).
