Deseurile nucleare din Uniunea Europeana ar putea fi transportate in Europa de Est, una dintre posibilele locatii fiind Romania, potrivit unor negocieri care au inceput la nivel european. Discutiile iau in calcul construirea unei instalatii de depozitare a deseurilor nucleare in Romania sau in alte sapte state – Olanda, Italia, Polonia, Slovacia, Lituania, Bulgaria si Slovenia.
Deseurile nucleare de mare risc ar urma sa fie stocate intr-un depozit geologic de mare adancime, potrivit Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive (ANDRAD).
"Datorita costului ridicat al construirii depozitelor geologice de mare adancime in care sa se depoziteze deseurile inalt-active, tarile UE care au programe nucleare civile modeste (1-2 centrale nucleare), au lansat o discutie in care sa se examineze posibilitatea de a construi in comun un asa-zis depozit regional, in care, cu contributia financiara a tuturor participantilor, sa fie depozitate deseurile inalt-active ale acestor tari", se specifica intr-un comunicat ANDRAD.
Deocamdata, constructia depozitului se afla in stadiul de negociere teoretica, dar documentul ar putea fi aprobat de Comisia Europeana pana la sfarsitul anului, potrivit publicatiei Times. Oficialii tarilor implicate in negocieri urmeaza sa se intalneasca din nou in luna mai.
"In Romania, noi intentionam sa construim propriul nostru depozit de deseuri radioactive de mare risc pentru deseurile de la Cernavoda, insa acest proiect este programat pentru anul 2055. Oricum, toate aceste depozite sunt construite astfel incat sa nu reprezinte o amenintare pentru comunitati si pentru mediu", a declarat pentru Green Report Stela Diaconu, reprezentanta ANDRAD.
In prezent, in Romania exista un depozit de deseuri radioactive provenite din domeniul cercetarii si din spitale, aflat in Bihor. De asemenea, urmeaza sa mai fie construite alte doua depozite, unul de suprafata si unul de mare adancime, pentru deseurile provenite de la centrala nucleara din Cernavoda, potrivit ANDRAD. Pentru constructia celui de suprafata, pentru deseurile slab si mediu radioactive, ar fi necesare intre 150 si 220 milioane de euro, iar pentru depozitul geologic de mare adancime, investitiile necesare s-ar situa intre 2,88 si 4,4 miliarde de euro. Aceste sume vor proveni din Fondul de management al deseurilor radioactive, infiintat in 2007, fond in care CNE Cernavoda depune o contributie in valoare de 1,4 euro/MWh produs, respectand astfel principiul “poluatorul plateste”, potrivit ANDRAD.
Slabe sanse de implementare
Presedintele ANDRAD, Ion Nastasescu, precizeaza intr-o declaratie de presa, ca nu s-au luat angajamente la nivel international privind depozitarea de deseuri radioactive ale altor tari in Romania dar exista discutii privind posibilitatea de a construi in comun "depozite regionale". Potrivit lui Nastasescu, din cauza "costului ridicat al construirii depozitelor geologice de mare adancime in care sa se depoziteze deseurile inalt-active, tarile UE care au programe nucleare civile modeste (1-2 centrale nucleare), au lansat o discutie in care sa se examineze posibilitatea de a construi in comun un asa-zis depozit regional, in care, cu contributia financiara a tuturor participantilor, sa fie depozitate deseurile inalt-active ale acestor tari".
Potrivit sursei citate, discutiile se desfasoara in cadrul grupului ERDO (European Repository Development Organisation), din care fac parte cele opt tari mentionate de cotidianul The Times – Olanda, Italia, Polonia, Romania, Slovacia, Lituania, Slovenia si Bulgaria. "Participantii analizeaza la modul teoretic fezabilitatea punerii in practica a acestei idei de depozit regional, punerea ei in practica fiind in realitate foarte dificila datorita in primul rand cadrului legislativ existent la acest moment", precizeaza Nastasescu.
Conform acestuia, asa cum se precizeaza si in articolul din The Times, "nicio tara nu a declarat public ca ar dori sa fie gazda unui astfel de depozit".
Avand in vedere ca un proiect de genul celui mai sus-mentionat are foarte slabe sanse de transpunere in practica si tinand cont de recomandarile UE, Romania (ca de altfel si celelalte tari europene) isi continua programul national de construire a unui depozit geologic de mare adancime care sa gazduiasca exclusiv deseurile proprii.
Nastasescu spune ca, in functie de caracteristicile lor radiologice, deseurile radioactive sunt depozitate definitiv in diferite depozite. "Astfel, deseurile slab si mediu radioactive cu timp de viata scurt provenite din medicina, cercetare si industria clasica se depoziteaza la Depozitul National de Deseuri Radioactive (DNDR) Baita-Bihor, in prezent administrat de Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara – Horia Hulubei (IFIN-HH). Deseurile radioactive generate de Centrala Nuclearo-Electrica de la Cernavoda – aflate in prezent in depozitare intermediara in instalatii speciale pe amplasamentul centralei – necesita construirea a doua noi depozite definitive: un depozit definitiv de suprafata pentru cele slab si mediu active si un depozit geologic de mare adancime pentru cele inalt active", explica Nastasescu.
Lipsa de experienta la nivel international
In Slovenia, un depozit pentru deseuri nucleare cu un nivel scazut de radioactivitate este in constructie in localitatea Vrbina, situata in estul tarii. In iulie 2009, comunitatea locala a acceptat construirea acestuia in schimbul unor despagubiri anuale de cinci milioane de euro, potrivit Asociatiei nucleare mondiale.
Pana in prezent, foarte putine tari din lume au construit un depozit permanent pentru deseurile lor, rezultatul nedorit al procesarii combustibilului nuclear in vederea obtinerii energiei. Restul tarilor pastreaza materialele in instalatii provizorii.
"Este foarte grav, pentru ca in momentul de fata abia se construiesc doua depozite pentru deseuri inalt radioactive, undeva prin Suedia, dar nu exista nici unul acreditat. Nu stie nimeni cat de bine trebuie protejat un asemenea depozit. Vom deveni groapa de gunoi a Europei. Opinia mea este ca nu ar trebui sa continuam negocierile, indiferent de cati bani ar fi vorba", a declarat pentru Green Report Lavinia Andrei, presedintele organizatiei Terra Mileniul III.
Olanda dispune numai de 30 de metri cubi de deseuri nucleare cu un nivel inalt de radioactivitate, comparativ cu 1900 de metri cubi in Marea Britanie si un volum asemanator in Franta. Autoritatile olandeze, alaturi de cele germane, se opun din principiu exportarii deseurilor nucleare. Costul suportat de Olanda pentru construirea propriului sau depozit ar ajunge la circa doua miliarde de euro.
Alte state UE implicate in proiect, precum Slovacia, Lituania si Slovania, se confrunta cu provocari similare. Deoarece au doar unul sau doua reactoare, aceste tari ar prefera sa suporte impreuna costurile construirii unui depozit geologic. Bulgaria si Romania au doua reactoare, in vreme ce Slovania dispune doar de un reactor pe care-l partajeaza cu Croatia.
Foto: energia.gr
