Eforturile statelor membre UE de a direcționa fondurile din Mecanismul de Redresare și Reziliență în valoare de 672 de miliarde euro către acțiuni climatice sunt subminate de investiții care ar putea dăuna mediului și climei, arată un nou raport al coalițiilor organizațiilor non-guvernamentale CAN Europe și CEE Bankwatch Network.
Raportul analizează zece planuri prezentate Comisiei Europene de Cehia, Estonia, Ungaria (planul de recuperare la Ungariei așteaptă aprobarea Comisiei Europene din cauza unor probleme legate de statul de drept – n.red.), Italia, Letonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania și aprobate de Consiliu pentru a accesa fondurile.
Mecanismul a fost constituit pentru a ajuta statele membre să contracareze efectele pandemiei și să finanțeze o redresare ecologică. Este necesar ca cel puțin 37% din investițiile unei țări să abordeze urgența climatică și ca toate reformele și investițiile incluse în planurile naționale de redresare să nu dăuneze obiectivelor de mediu.
Cu toate acestea, mai multe țări au prioritizat măsuri precum investițiile în termocentrale pe gaz fosil în detrimentul surselor de energie regenerabilă. De exemplu, Italia, România, Cehia și Slovacia intenționează să finanțeze infrastructură pentru gazul fosil, ca parte a măsurilor mai ample de renovare și încălzire a clădirilor, riscând investiții nerecuperabile din punct de vedere financiar și care contrazic obiectivele climatice.
„Îndemnăm statele membre și Comisia Europeană să asigure o redresare ecologică veritabilă pe parcursul implementării planurilor de redresare și a altor fonduri UE. Acest lucru înseamnă creșterea ponderii investițiilor pozitive pentru climă, cu respectarea pe deplin a principiului „a nu aduce prejudicii asupra mediului”. Este esențial să realizăm că investițiile din planurile de redresare alocate tranziției ecologice sunt adesea mici în comparație cu nevoile reale din statele membre”, a spus Isabelle Brachet, EU Fiscal Reform Policy Coordinator la CAN Europe.
În România, PNRR-ul include construirea unui sistem de distribuție a gazelor fosile în Oltenia, care a fost acceptat doar pentru că va fi folosit parțial pentru transportul hidrogenului verde. Este adevărat că dezvoltarea hidrogenului pe bază de surse regenerabile este necesară pentru sectoarele greu de electrificat, cum ar fi producția de oțel, chimicale, aviație și transport naval. Planul României este de a utiliza hidrogenul amestecat cu gaz fosil pentru încălzire, unde este ineficient și costisitor.
În același timp, raportul identifică și măsuri pozitive pentru tranziția energetică. În România, Italia și Spania au fost propuse extinderea surselor de energie regenerabilă și modificarea legislației, în timp ce Slovenia și Lituania au inclus reforme pentru transportul public.
Mai exact, măsurile pentru o recuperare economică verde din PNRR-ul României acoperă oficial 41% din buget, însă conform instrumentului Green Recovery Tracker, care utilizează o metodologie de etichetare verde mai riguroasă decât Comisia Europeană, planul conține finanțări sustenabile în proporție de doar 24%, în timp ce 12,8% dintre fonduri vor avea impact negativ asupra mediului.
Raportul analizează și transparența decizională cu privire la planificarea și implementarea reformelor din PNRR. În România implementarea pe anumite componente ale planului a început deja, dar nu există un sistem de monitorizare și transparentizare a investițiilor propuse.
„Investițiile în gaz fosil îngreunează tranziția energetică. Pe de o parte investim în infrastructură pe care o vom înlocui peste 10 ani de la darea în folosință, deci costul tranziției se dublează, iar pe de altă parte gazul fosil are un impact semnificativ asupra sistemului climatic prin emisiile de carbon și metan. Dezvoltarea sustenabilă, cu impact pozitiv asupra cetățenilor și mediului se poate face doar prin energie regenerabile, în combinație cu alte măsuri de stocare, eficiență energetică, digitalizare și descentralizare a producției”, declară Laura Nazare, coordonatoarea campaniei tranziție energetică, Bankwatch România.
