Secretarul de stat în Ministerul Mediului Andrei Corlan a remarcat miercuri că principiul „plătește cât arunci” în ceea ce privește deșeurile ar fi trebuit implementat de multă vreme în România. Oficialul a recunoscut să situația din Capitală nu este una prea bună, dar investițiile în infrastructură prin PNRR vor face posibil acest lucru.
„Principiul <<Plătește cât arunci>> ar fi trebuit implementat de foarte multă vreme. Din păcate nu avem o situație foarte roz la nivelul Capitalei. Garda de Mediu monitorizează și aplică amenzi pentru neîndeplinirea obligațiilor. La nivel național, în zonele rurale (…) nu foarte mulți primari înțeleg beneficiile”, a spus Corlan. El a menționat că România va beneficia de finanțare prin PNRR pentru infrastructură și că acesta va fi „un pas uriaș”, pe care autoritățile locale trebuie să îl ducă la îndeplinire.
Corlan a vorbit în cadrul dezbaterii „Reciclăm în București”, organizată de Harta Reciclării – un program al asociației Viitor Plus: o dezbatere privind situația actuală și planurile de viitor legate de salubrizarea din Capitală.
Secretarul de stat a subliniat că România și-a asumat în trecut obligații de colectare fără a avea infrastructura necesară. „Ținând cont că prin PNRR, pe componenta deșeuri avem alocati 1,290 miliarde lei putem asigura partea de infrastructură”, a spus el.
Corlan a mai explicat că, la nivel național, există un plan unitar de gestionare a deșeurilor încă din 2017, însă acest plan nu a impus un regulament unitar de gestionare a deșeurilor și a lăsat ca la nivel de județ, fiecare unitate teritorial administrativă să își stabilească modul de lucru în funcție de particularitățile acelui județ.
În ceea ce privește Capitala, aceasta nu a avut un plan municipal de gestionare a deșeurilor până în acest an. Ministerul Mediului a avut întâlniri cu foști primarii de sectoare și primarul Capitalei pentru a discuta despre eventuale soluții, despre constituirea unei asociații de dezvoltare intracomunitară și eventual un sistem de management integrat al deșeurilor, potrivit relatărilor secretarului de stat. Acesta a subliniat că Ministerul asigură cadrul legislativ general și sumele necesare, însă strategiile locale sunt în sarcina autorității locale.
Același lucru s-a întâmplat și cu deșeurile provenite din pandemie, de exemplu deșeurile provenite din măștile sanitare. Corlan a explicat că Garda de Mediu a trimis adrese către toți prefecții pentru stabilirea unui regim al deșeurilor, ținând cont că unele dintre ele nu sunt neapărat periculoase. El a spus că România are o țintă de eliminare de 251 de tone / zi. „Atunci aveam centre de carantină unde erau suspecți de boală și nu neapărat oameni bolnavi. S-a stabilit în CNSU un regim al acestora. Un procent din flota operatorilor de salubritate pentru a le prelua în saci, a le nebuliza și elimina. Fiecare UAT trebuie să își gestioneze deșeurile produse pe teritoriul său”, a spus oficialul.
La rândul său, primarul sectorului 2, Radu Mihaiu, a remarca că sunt multe probleme în implementarea principiului <<Plătește cât arunci>>, unele dintre ele referindu-se la țintele pe care UAT-urile trebuie să le atingă și la legislație.
Pe de altă parte, el s-a referit și la faptul că în sectorul 2 nu există insule de reciclare (sau clopote), edilul explicând că acestea sunt greu de gestionat și de controlat, iar cetățenii care le folosesc nu sunt disciplinați.
„Eu și partidul din care fac parte am militat mult împotriva acelor insule de deșeuri. Principiul corect este reciclarea din poartă în poartă. Vor fi colectate separat de operatori. Va fi ceva mai costisitor, dar va fi mai simplu pentru cetățeni să facă acest lucru. Este foarte greu să controlezi acele insule. Nu se respectă reciclarea și este foarte greu de contracarat”, a explicat el
În ceea ce privește schimbările aduse în mandatul său, Mihaiu a spus că cea mai importantă acțiune a fost trecerea de la taxă la tarif. „În loc să taxăm fiecare persoană care stă în sectorul 2, am trecut la sistemul tarifar și respectăm principiul <<Plătește cât arunci>>. Fiecare asociație de proprietari, fiecare casă trebuie să încheie un contract cu operatorul de salubritate și plătește atât cât produce. Am pus un tarif pentru fracția uscată, care a aproape zero, adică 1 leu / tonă pentru populație, iar subvenția o suportă Primăria. Pentru fracția umedă, acesta se plătește la volum”, a spus primarul sectorului 2.
Harta Reciclării este prima platformă națională, interactivă, care permite identificarea și localizarea punctelor de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile din România, oferind, însă, utilizatorilor, și posibilitatea de a contribui la baza de date a hărții, prin adăugarea de noi puncte de colectare selectivă – dacă acestea nu există deja, sau prin revizuirea celor deja existente, dacă descrierea lor nu este conformă cu realitatea.
Ghidurile pot fi găsite pe hartareciclarii.ro și sunt necesare pentru informarea celor care au nevoie să afle informații despre cum să colectăm separat în funcție de fiecare sector în parte.
