Procesul dintre Prefectura Mures si urmasii fostilor grofi care revendica aproape 80% din padurile muresene se va rejudeca, dosarul fiind trimis din nou pe rolul Judecatoriei Reghin, a declarat, luni, prefectul de Mures, Marius Pascan, citat de Mediafax.
Potrivit lui Pascan, dupa ce Prefectura Mures a pierdut, in acest dosar, la mai multe instante, reprezentantii Guvernului in teritoriu au obtinut trimiterea dosarului, spre rejudecare, la prima instanta, adica Judecatoria Reghin, procesul fiind repus pe rol.
"Cea mai mare a suprafetelor impadurite care sunt revendicate de urmasii fostilor grofi sunt pe rol la Judecatoria Reghin, procesul a fost intors din faza de Curte de Apel spre rejudecare si speram ca Institutia Prefectului sa aiba castig de cauza, intrucat aparam interesul statului si padurile revendicate reprezinta mai mult de 80% din suprafata impadurita a judetului Mures. De aceea, suntem foarte determinati sa ne aparam si sa pastram aceste paduri care reprezinta pentru toti aurul verde si sunt tezaurul nostru de sanatate, in primul rand, al tuturor, de aceea se cuvine sa-l conservam", a declarat Pascan.
El a adaugat ca, in opinia sa, statuleste, in cazul de fata, cel mai bun administrator, pentru ca un privat ar fi interesat mai mult sa castige in nume propriu sau sa beneficieze de profit.
"Or, statul este mai determinat si se gandeste mai mult la binele public decat la interesul sau prioritar material sau la profit", a spus prefectul.
Potrivit lui Pascan, urmasii fostilor grofi revendica peste 130.000 de hectare de padure, chiar din ariile naturale protejate Defileul Muresului, Valea Gurghiului si, in general, de pe toata suprafata impadurita a judetului Mures.
"Sunt proprietari care s-au asociat chiar in timpul razboiului (al doilea Razboi Mondial – n.r.), au devenit niste asociatii agricole si in numele lor vin acum mostenitorii pentru a-si revendica dreptul de proprietate", a aratat prefectul Marius Pascan.
Fostul prefect, liberalul Ciprian Minodor Dobre, in prezent deputat, a refuzat, in 2008, cand avea si calitatea de presedinte al Comisiei de fond funciar judetene, sa semneze restituirea catorva zeci de mii de hectare de padure, in zona Deda-Toplita, familiilor grofilor Kemeny si Bannfy.
"Legea nu era de partea lor. Au cerut padurile in baza Legii 247/2005, dar aceasta prevede restituirea proprietatilor confiscate dupa 1945. Or, respectivele paduri erau trecute in administrarea statului roman dinainte de aceasta data, din timpul regalitatii", preciza atunci Dobre.
