text de Ecaterina Procopov
Cati dintre romani stiu ca frumoasa noastra Delta nu e doar un loc in care sa mergi cu cortul dupa tine, sa topai voios, adulmecand mirosul libertatii, printre maldarele de sticle goale aruncate la voia intamplarii, sa impusti cu mandrie cateva pasari sau sa mai amplasezi din cand in cand cate o centrala care genereaza energie, dar distruge ecosistemul? Daca investitorii si autoritatile ignora, mai mult sau mai putin, aspectele acestea, ce mai poti astepta de la oamenii de rand? In orice caz, stim macar la ce sa ne asteptam din partea celor implicati in asociatia "Salvati Dunarea si Delta – Academia Catavencu"…
Sunt o mana de oameni si au trei ani de cand au aparut, cu sprijinul catorva membri din Senatul "Academiei Catavencu" si din redactia revistei "Aventuri la Pescuit". Cu toate acestea, directorul Asociatiei "Salvati Dunarea si Delta", Dragos Bucurenci, ne spune ca au reusit sa se impuna drept cea mai vizibila organizatie de mediu si, in acelasi timp, cea mai influenta. In primul rand, pentru ca sunt mari iubitori de Delta; in al doilea rand, pentru ca sunt inteligenti, profesionisti in domeniile lor si capabili sa faca ceea ce-si propun.
"Delta Dunarii are 500.000 de hectare si o populatie de 15.000 de locuitori, una dintre cele mai sarace populatii din tara, care se confrunta, probabil, cu cele mai grave probleme de mediu. Si sa-ti inchipui ca o organizatie neguvernamentala, alcatuita din sapte oameni, poate sa faca lucruri pe care trebuie sa le faca statul… este o naivitate. Iar, in aceste conditii, noi credem ca, inainte de a implementa solutii practice pentru problemele Deltei, este mult mai important sa influentam vointa politica inspre binele Deltei", Dragos Bucurenci.
Ceea ce-i diferentiaza de celelalte ONG-uri este faptul ca principala lor directie de activitate este lobby-ul, care se indreapta spre mai multe obiective. Incepand cu acest an, Asociatia se va ocupa de reconstructia ecologica a Deltei si isi propune ca, in 15 ani, aceasta sa fie integral renaturata. "Aproape o treime din suprafata rezervatiei e indiguita artificial.
Deci e ca plamanul unui fumator din care 30% nu mai functioneaza. Lumea nu stie lucrul asta. In general vede alte probleme in Delta Dunarii.
Aici intervine expertiza noastra si faptul ca noi avem grija ca autoritatile sa nu uite ca toate celelalte probleme sunt de rang doi fata de aceasta problema care tine de biodiversitate, de echilibrul ecologic al acestui ecosistem unic in lume."
Dragos Bucurenci e constient de faptul ca lucrurile nu se misca atat de repede pe cat ar trebui, dar spune, "cu mana pe inima", ca, daca n-ar fi fost ei, lucrurile nu s-ar fi miscat deloc, mai ales ca acest subiect nu face nici rating, nici publicitate, iar turistului roman nu-i pasa, pentru ca el se duce in zonele aratoase din Delta si habar n-are de cele 80.000 de hectare care arata prost si care, "vazute dintr-un satelit, arata exact ca pleura bolnava dintr-un plaman".
"Noi am fost cei care am repus pe tapet problema reconstructiei ecologice, noi am fost acolo si, cand s-a anuntat ca guvernul finanteaza masterplanul pentru reconstructie, noi am fost acolo cand Institutul Delta Dunarii a dat publicitatii masterplanul, noi suntem acolo tot timpul si le suflam in ceafa celor care trebuie sa implementeze acest masterplan, in speta Ministerului Mediului si guvernatorului Deltei.
Noi i-am atras atentia tot timpul primului-ministru sa includa in discursurile sale referinte la problema reconstructiei ecologice. Datorita noua, anul trecut, in Delta, primul-ministru i-a cerut ministrului Mediului si guvernatorului sa urgenteze acest lucru." si, intr-adevar, reconstructia ecologica in toata Delta si in lunca Dunarii este din nou pe agenda guvernului, dupa ce fusese uitata timp de 6 ani.
Alte obiective de lobby pe care le au cei de la "Salvati Dunarea si Delta" sunt interzicerea pescuitului industrial in Delta, interzicerea vanatorii, promovarea unui normativ urbanistic si arhitectonic – pentru ca in Delta Dunarii se construieste in voie, in conditiile in care acolo ar trebui promovat un turism ecologic – si rezolvarea problemei eolienelor.
Pe membrii Asociatiei ii preocupa zona Dobrogei, unde sunt cele mai multe trasee de migratie ale pasarilor care vin in Delta si unde "investitorul roman smecher si pus pe profit rapid s-a gandit sa faca eoline. Este o prostie sa crezi ca energia eoliana nu are impact de mediu, desi are un impact mai mic decat energia obtinuta prin arderea combustibililor fosili, de exemplu.
Pe de alta parte, problema este unde amplasezi aceste centrale eoliene pentru ca, daca le amplasezi intr-o zona de migratie a pasarilor, riscurile sunt enorme. Noi avem deja specii de pasari care nu mai vin in Delta pentru ca si-au schimbat traseele de migratie si s-au dus pe la bulgari. Aici nu e o problema de mandrie nationala, ca se duc la bulgari si nu mai vin la noi, este o problema de biodiversitate si de supravietuire, pana la urma, pentru ca aceste specii s-ar putea sa nu se acomodeze in alte locuri, unele s-ar putea sa nu gaseasca alte locuri unde sa vina sa cuibareasca si atunci se pune problema existentei acelor specii", spune Dragos Bucurenci.
De fapt, reprezentantii Asociatiei nu au nimic impotriva producerii energiei eoliene, pe care o vad ca pe una dintre solutiile la problema incalzirii globale. "Problema centralelor eoliene este ca nu trebuie amplasate in Dobrogea. Sigur, este zona cu cele mai bune vanturi, dar acum vin si intreb, pe cine intereseaza randamentul acestor centrale? Pe investitorii lor. Sunt zone in varf de munte unde sigur costurile de amplasare sunt foarte mari si nimeni nu vrea sa faca investitii mari. Dar ei vor profit maine. Si noi avem de-a face cu aceasta problema a profitului rapid.
Nu suntem pentru profit zero, dar stim ca profitul de azi pe maine inseamna un impact aupra mediului de azi pe o suta de ani, poate pe o mie. Noi impotriva acestei filosofii de business luptam. In rest, suntem in totalitate pentru energia eoliana."
In Delta exista 12 specii de pasari declarate monumente ale naturii despre care directorul Asociatiei spune: "Nu ne intereseaza aceste bijuterii si le punem in cale niste ghilotine care, pe de-o parte, le pot ucide prin impact, noaptea, pentru ca pasarile nu le vad, pe de alta parte, le disturba curentii de aer si pasarile pot sa nu-si mai gaseasca traseele de migratie.
O centrala eoliana nu este ceea ce vedem noi, un stalp suplu, cu o elice care se invarteste elegant in vant. Este, inainte de toate, o fundatie de beton enorma, care distruge insusi habitatul in care a fost amplasata." Asa ca, reprezentantii "Salvati Dunarea si Delta" vor, in primul rand, niste studii serioase care vor dura cel putin un an, deci cer o amanare pe care "precis o vom obtine pentru ca, in general, obtinem ceea ce ne propunem", spune, ferm convins, Dragos Bucurenci.
Cu aceeasi hotarare si indrazneala, cei din Asociatie au reusit sa indeplineasca eficient si alte obiective pe care si le-au propus. Satisfactia cea mai mare a venit atunci cand, tot datorita lobby-ului facut, s-a adoptat ordinul prin care s-a interzis, timp de zece ani, pescuirea sturionilor in Romania.
