Solurile sănătoase sunt esențiale pentru susținerea sănătății umane. Acestea sunt indispensabile pentru producerea de alimente, biomasă și fibre, pentru obținerea anumitor medicamente, dar și pentru reținerea și filtrarea apei. De asemenea, solurile sănătoase joacă un rol crucial în ciclurile carbonului și ale nutrienților. Poluarea solului afectează fertilitatea acestuia, punând în pericol siguranța alimentară, esențială pentru supraviețuirea umană. În plus, poluarea solului reprezintă un risc pentru sănătate – atât indirect, prin consumul de alimente și apă contaminate, cât și direct, prin contactul cu solul poluat.
Ce este poluarea solului?
Poluarea solului a devenit treptat o problemă majoră ce trebuie abordată pentru a asigura un mediu sănătos. Eroziunea scoarței terestre prin diverse procese duce la formarea solului, care se acumulează în timp. O mare parte din biodiversitatea bacteriană, precum și alte organisme vii microscopice și macroscopice, trăiesc în sol. Agricultura este o parte importantă a economiei noastre.
În România, contribuția agriculturii este de aproximativ 4,4 – 4,5% din PIB. Procentul este în scădere, indicând faptul că nu mai suntem un stat agrar.
Solurile pot deveni poluate în diverse moduri. De exemplu, aplicarea repetată de pesticide este o problemă semnificativă, deoarece reduce biodiversitatea și reziliența solului și poate duce la contaminarea alimentelor și furajelor.
Planul de acțiune pentru poluare zero al UE prevede reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor chimice și a riscurilor asociate acestora, precum și o reducere cu 50% a utilizării pesticidelor mai periculoase, până în 2030.
Un alt factor care contribuie la poluarea solului este excesul de nutrienți, provenit din aplicarea de îngrășăminte și dejecții sau din depunerea anumitor poluanți atmosferici, care provoacă eutrofizarea ecosistemelor și scăderea biodiversității. Planul de acțiune al UE stabilește ca obiectiv reducerea pierderilor de nutrienți cu cel puțin 50% până în 2030. De asemenea, se urmărește reducerea cu 25% a suprafeței de teren afectate de poluarea aerului, contribuind astfel la sănătatea solurilor.
Strategia UE pentru soluri 2030 reiterează obiectivul de poluare zero: până în 2050, poluarea solului ar trebui să fie atât de redusă încât să nu mai afecteze sănătatea umană. Strategia pune accent pe prevenirea poluării la sursă, în concordanță cu ierarhia poluării zero, și propune o viitoare lege privind sănătatea solului, care ar include identificarea, inventarierea și remedierea siturilor contaminate – reducând semnificativ riscurile.
Solurile susțin sănătatea umană
Solurile sănătoase oferă alimente nutritive, apă potabilă curată, materii prime și capacitatea de a stoca carbon – servicii ecosistemice esențiale pentru siguranța alimentară, combaterea schimbărilor climatice și protejarea sănătății umane.
Poluarea solului afectează siguranța alimentară în două moduri: pe de o parte, poate reduce producția agricolă prin degradarea solului pe termen lung, iar pe de altă parte, poate face ca produsele alimentare să devină improprii consumului uman.
Se estimează că expunerea umană la poluarea solului contribuie la peste 500.000 de decese premature la nivel global în fiecare an. Majoritatea acestor decese apar în rândul grupurilor vulnerabile, cum ar fi copiii și vârstnicii, expuși pe termen lung.
Mai mult, aceste cifre se bazează pe un număr limitat de poluanți analizați, astfel că impactul real asupra sănătății este probabil mult mai mare.
În funcție de substanțele chimice implicate, poluanții din sol pot afecta diverse organe – plămâni, piele, intestin, ficat, rinichi – precum și sistemele imunitar, reproducător, nervos și cardiovascular. Dovezile arată că efectele poluării solului afectează disproporționat gospodăriile sărace, care au mai multe șanse de a trăi în apropierea siturilor industriale și de a fi expuse la soluri contaminate.
Expunerea umană la poluarea solului
Atunci când petrec timp în aer liber, oamenii pot fi expuși la soluri poluate prin contact direct cu pielea sau prin inhalarea de praf. Copiii, în special, care se joacă pe jos, pot ingera sau inhala sol contaminat. Solurile din mediul urban – parcuri, grădini – sunt deseori depozite de contaminanți.
Gradul de expunere variază în funcție de condițiile meteorologice, caracteristicile solului și distanța față de sursele de poluare, care pot include câmpuri agricole (unde se aplică pesticide, îngrășăminte, ape uzate sau nămoluri de epurare), dar și instalații industriale, mine și gropi de gunoi.
Poluanții din sol pot ajunge și în apa potabilă sau de baie, iar oamenii pot consuma alimente crescute pe soluri contaminate sau produse de origine animală provenite din hrănirea cu furaje poluate. Multe dintre substanțele emergente de îngrijorare, precum PFAS (substanțe per – și polifluoroalchilate), ftalați și ignifuganți, sunt asociate cu efecte grave asupra sănătății.
Punctele fierbinți ale expunerii
Siturile contaminate, solurile agricole și urbane specifice, dar și terenurile afectate de inundații anterioare sunt cele mai problematice. Un studiu german realizat pe solurile luncilor râului Elba a identificat arsenul ca fiind cel mai periculos contaminant, urmat de crom, vanadiu și plumb – riscurile fiind considerabil mai mari pentru copii decât pentru adulți.
În solurile agricole din Europa au fost detectate concentrații mari și în creștere de cadmiu, în special din îngrășămintele fosfatice. Cadmiul este un metal greu cu efecte toxice, în special asupra rinichilor și oaselor. Zona mediteraneană este deosebit de vulnerabilă la acumularea de cadmiu din cauza proprietăților solului.
Proiectul HBM4EU a evaluat expunerea la cadmiu în nouă țări europene, evidențiind o variație geografică semnificativă – cu cele mai mari niveluri în Franța, Germania și Polonia. Persoanele vegetariene prezentau niveluri cu 35% mai mari decât cele non-vegetariene, iar utilizarea îngrășămintelor minerale fosfatice era asociată cu expunerea alimentară.
Poluarea solului din jurul instalațiilor industriale și siturilor contaminate
Majoritatea poluanților industriali ajung în sol, prin scurgerea de suprafață sau infiltrarea în apele subterane.
Un studiu recent desfășurat în Franța, Portugalia și Spania a evidențiat efecte clare asupra sănătății populației care locuiește în apropierea siturilor miniere sau industriale: greutate mică la naștere, afecțiuni cronice, mortalitate prematură, absenteism școlar și cereri mai mari de servicii medicale – în special în rândul gospodăriilor sărace.
Un alt studiu a analizat impactul sanitar al 1.544 de gropi de gunoi din Europa, estimând pierderi de peste 61.000 de ani de viață ajustați pentru dizabilitate anual, din cauza bolilor respiratorii, malformațiilor congenitale, greutății scăzute la naștere și disconfortului provocat de mirosuri, conform Agenției Europene de Mediu.
În prezent, se estimează că în UE există aproximativ 2,8 milioane de situri potențial contaminate, multe fiind terenuri abandonate, cu proprietari necunoscuți.
Acest număr este probabil subestimat, iar proporția siturilor neînregistrate și neverificate este mare – peste 50%. Deși tendințele recente privind gestionarea acestor situri sunt pozitive, nivelul de acțiune variază semnificativ între statele membre, iar riscul rămâne ridicat pentru cetățeni și mediu.
Suma cheltuielilor publice și private alocate problemelor legate de poluarea solului contaminat se estimează la aproximativ 240 de milioane de euro pe an în Europa.
Costul total anual pentru remedierea siturilor contaminate a fost estimat la 119 miliarde de euro.
Antimicrobienele și rezistența la antimicrobiene
Poluarea solului poate duce la propagarea genelor de rezistență la antimicrobiene, afectând sănătatea prin creșterea rezistenței umane la medicamentele antimicrobiene.
Genele de rezistență antimicrobiană din microorganismele din sol (rezultate din irigarea cu apă contaminată, antibioticele din nămolurile de epurare răspândite pe terenuri și antibioticele din dejecțiile animale) au fost observate și sunt considerate contaminanți emergenți, reprezentând un potențial risc pentru sănătatea umană la nivel global.
Subiectul rezistenței antimicrobiene (AMR) este abordat mai detaliat în secțiunea privind sănătatea și substanțele chimice a acestei evaluări.
Efectele poluării solului
Poluarea solului este adesea cauzată de eliminarea necontrolată a apelor uzate și a altor deșeuri lichide provenite din utilizarea apei în gospodării, deșeurile industriale care conțin o varietate de poluanți, efluenții agricoli proveniți din creșterea animalelor și scurgerea apelor de irigații, precum și scurgerile urbane.
Irigarea cu apă uzată produce modificări semnificative în solurile irigate. Deși concentrațiile de metale din apele uzate sunt de obicei relativ scăzute, irigarea pe termen lung a terenurilor cu astfel de ape poate duce, în cele din urmă, la acumularea de metale grele în sol, conform cercetărilor.
Schimbări fizice, precum levigarea (transportarea în apa freatică a substanțelor din sol în cazul când un exces de apă s-a infiltrat vertical n. red), modificarea conținutului de humus și a porozității, apar în sol ca urmare a irigării cu ape uzate, la fel ca și schimbări chimice, precum reacția solului, starea de schimb de baze, salinitatea, cantitatea și disponibilitatea nutrienților precum azotul, potasiul și fosforul.
Nămolurile rezultate din epurarea apelor uzate poluează solul prin acumularea unor metale precum plumbul, nichelul, zincul, cadmiul și altele. Acest lucru poate duce la fitotoxicitate în plante.
Efectele poluării solului
Solul are un impact asupra aproape fiecărui aspect al vieții noastre de zi cu zi. Nu ne dăm întotdeauna seama de acest lucru. Prin urmare, uneori nu conștientizăm influența poluării solului asupra vieților noastre. Solul contaminat poate duce la culturi slabe sau chiar la contaminarea apelor subterane.
Iată câteva dintre cele mai grave efecte ale poluării solului:
Efecte asupra sănătății umane
Având în vedere că solul este esențial pentru susținerea vieții, contaminarea sa are consecințe serioase asupra sănătății. Culturile și plantele crescute în soluri poluate absorb o mare parte din poluanți și îi transmit mai departe către oameni.
Acest lucru ar putea explica creșterea bruscă a afecțiunilor ușoare și grave. Expunerea pe termen lung la astfel de soluri poate modifica structura genetică a organismului, ducând la boli congenitale și afecțiuni cronice greu de tratat.
De asemenea, poluarea solului poate îmbolnăvi semnificativ animalele și poate provoca intoxicații alimentare în timp. În cazuri extreme, poate duce chiar la foamete dacă plantele nu mai pot crește.
Efecte asupra creșterii plantelor
Contaminarea răspândită a solului afectează echilibrul ecologic al oricărui sistem. Când chimia solului se schimbă brusc și drastic, majoritatea plantelor nu reușesc să se adapteze. Ciupercile și bacteriile din sol, care ajută la coeziunea acestuia, încep să dispară, accentuând eroziunea.
Fertilitatea solului scade treptat, făcând terenul impropriu pentru agricultură și pentru supraviețuirea vegetației locale. Suprafețe mari de teren devin periculoase pentru sănătatea umană. Spre deosebire de deșerturi, care pot susține vegetație specifică, acest tip de sol nu este potrivit pentru majoritatea formelor de viață.
Scăderea fertilității solului
Substanțele chimice toxice din sol pot reduce fertilitatea acestuia, ceea ce duce la o scădere a randamentului. Solurile contaminate sunt apoi folosite pentru cultivarea fructelor și legumelor care nu mai conțin suficienți nutrienți și care pot conține substanțe toxice periculoase pentru sănătate.
Praful toxic
Eliberarea de gaze toxice și urât mirositoare din gropile de gunoi poluează mediul și are efecte grave asupra sănătății unor persoane. În plus, mirosul neplăcut creează disconfort pentru ceilalți.
Schimbări în structura solului
Moartea multor organisme din sol (cum ar fi râmele) poate modifica structura acestuia. În plus, prădătorii care depind de aceste organisme ar putea fi forțați să migreze în căutarea hranei. Au fost propuse mai multe soluții pentru reducerea ratei actuale de poluare. Printre acestea se numără eforturile de curățare a mediului, care necesită investiții semnificative de timp și resurse.
Industriile au primit reglementări privind eliminarea deșeurilor periculoase, cu scopul de a reduce suprafețele de teren poluate. Sunt promovate metodele de agricultură ecologică, care evită utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor chimice.
De asemenea, se încurajează folosirea plantelor capabile să absoarbă poluanți din sol. Drumul este lung, iar prevenirea poluării solului va necesita încă mulți ani de efort susținut.
