În Brașov, București și Timișoara, autoritățile implementează roboți de ultimă generație pentru monitorizarea avansată a calității aerului. Aceștia vor colecta și analiza date precise despre concentrațiile de particule PM10 și PM2,5, contribuind la reducerea poluării și protejarea sănătății publice.
România face un pas important în monitorizarea calității aerului prin implementarea unor roboți de înaltă precizie în Brașov, București și Timișoara.
Acest proiect este parte dintr-un efort național de modernizare a Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), derulat de Ministerul Mediului împreună cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM).
Scopul este de a obține date exacte și fiabile privind concentrația particulelor poluante din atmosferă, în conformitate cu cerințele europene.
Primii trei roboți pentru măsurarea calității aerului au fost instalați în București, Brașov și Timiș, județe alese datorită aglomerărilor urbane semnificative și a numărului mare de stații de monitorizare.
Fiecare dispozitiv a avut un cost de aproximativ 1,2 milioane de lei, suma fiind alocată de Administrația Fondului pentru Mediu.
Tehnologie de ultimă generație pentru un aer mai curat
Noul sistem robotizat promite să elimine erorile umane și să asigure o monitorizare mult mai precisă a poluării atmosferice.
„La echipamentul cu operare manuală folosit până în prezent, toate înregistrările necesare asigurării calității rezultatelor sunt înregistrări efectuate de operator”, a explicat Ciprian Băncilă, directorul executiv al APM Brașov.
„La sistemul robotizat, toate înregistrările necesare asigurării calității rezultatelor sunt automate, înregistrează și generează rapoarte care includ informațiile de la inițierea până la sfârșitul procedurii”, a mai spus Băncilă.
Sistemul este compus din:
- Cabină de climatizare controlată – Menține parametrii de temperatură și umiditate în limite stricte pentru a asigura condiții optime în procesul de măsurare.
- Balanță analitică de mare precizie – cântărește particulele depuse pe filtre cu o precizie remarcabilă, până la șase zecimale.
- Modul ionizator/descărcător static – reduce efectele electrizării statice asupra filtrelor, prevenind astfel orice perturbare a cântăririlor.
Potrivit ANPM, roboții sunt programați să efectueze cântăriri și verificări în două etape.
- Înainte de expunere: Filtrele sunt cântărite și înregistrate într-o bază de date, având atribuit un cod QR unic.
2. După expunere: După ce filtrele au fost utilizate în stațiile de monitorizare pentru colectarea particulelor, acestea sunt cântărite din nou. Sistemul determină diferența de masă și astfel calculează cu precizie concentrațiile de PM10 și PM2,5 din aer.
„Aceste echipamente inteligente vor analiza filtrele colectate din stațiile de monitorizare și, pe baza codului QR al fiecărui filtru, vor atribui datele stației din care au fost prelevate. Mai mult, sistemul transmite automat datele către RNMCA și laboratorul central al ANPM. Precizia procesului este esențială pentru a respecta standardele europene și pentru a înțelege impactul poluării asupra sănătății și mediului”, a declarat Laurențiu Alexandru Păștinaru, președintele ANPM.
Impactul particulelor PM10 și PM2,5 asupra sănătății
Particulele PM10 și PM2,5 sunt printre cei mai periculoși poluanți atmosferici.
Acestea provin din diverse surse, precum:
- Arderea combustibililor fosili pentru transport și industrie;
- Încălzirea rezidențială pe bază de lemne sau cărbune;
- Activitățile de construcții și demolări.
Inhalarea acestor particule fine poate provoca sau agrava probleme respiratorii, boli cardiovasculare și alte afecțiuni grave.
De aceea, monitorizarea lor precisă este esențială pentru elaborarea unor politici publice eficiente.
„În cele opt staţii automate de monitorizare din județul Braşov, parte integrantă a RNMCA, se efectuează măsurări continue pentru determinarea indicatorilor particule în suspensie cu diametrul sub 10 microni (PM10), respectiv cu diametrul sub 2,5 microni (PM2.5) prin aspirarea particulelor în suspensie pe filtre de quarț cu un debit constant timp de 24 h. Determinarea masei de PM 10, respectiv PM 2,5 se face prin metoda gravimetrică, prin diferenţa dintre masa filtrelor expuse şi masa filtrelor neexpuse”, a explicat directorul executiv al APM Brașov.
Conectarea la RNMCA și utilizarea datelor
Roboții vor transmite datele direct către RNMCA, asigurând o raportare în timp real.
Datele colectate vor fi utilizate pentru:
- monitorizarea respectării standardelor de calitate a aerului stabilite la nivel european;
- identificarea zonelor critice cu niveluri ridicate de poluare;
- informarea publicului și autorităților locale pentru adoptarea unor măsuri adecvate de reducere a poluării.
Rolul tehnologiei în modernizarea RNMCA
Modernizarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) prin introducerea acestor roboți vine ca răspuns la cerințele stricte ale Uniunii Europene privind calitatea aerului și protecția sănătății cetățenilor.
Sistemele robotizate sunt certificate conform standardului SR EN 12341 [metodă standardizată pentru determinarea concentraţiei masice de particule în suspensie PM10 sau PM 2,5 în aerul înconjurător prin prelevarea particulelor pe filtre şi cântărirea acestora cu ajutorul unei balanţe, n.red.], utilizând metoda gravimetrică pentru determinarea particulelor în suspensie.
Un alt beneficiu major este trasabilitatea datelor. Fiecare filtru colectat este înregistrat cu un cod QR unic, ceea ce permite urmărirea și verificarea tuturor etapelor de analiză.
„Echipamentele inteligente vor analiza filtrele din toate staţiile de monitorizare, din municipiul respectiv şi, pe baza codului QR al fiecărui filtru vor atribui datele exact staţiei din care au fost colectate probele. Mai mult decât atât, echipamentele vor fi conectate la RNMCA şi vor transmite datele, cu o precizie de şase zecimale, către laboratorul central”, a adăugat Laurențiu Alexandru Păștinaru.
Extinderea proiectului și beneficiile pe termen lung
Deși proiectul este implementat inițial în Brașov, București și Timișoara, autoritățile intenționează să extindă utilizarea acestor roboți și în alte regiuni din țară.
Acest lucru va oferi o imagine mai detaliată a calității aerului la nivel național și va contribui la îmbunătățirea sănătății publice și a calității vieții.
Roboții vor intra complet în funcțiune în București și Timișoara în săptămâna următoare, iar autoritățile se așteaptă ca rezultatele să fie vizibile rapid.
Implementarea tehnologiei robotizate pentru monitorizarea calității aerului reprezintă o etapă importantă în eforturile României de a proteja sănătatea publică și de a respecta angajamentele europene privind calitatea mediului.
Cu date precise și fiabile, autoritățile vor putea adopta măsuri informate pentru reducerea poluării și protejarea ecosistemelor, în beneficiul generațiilor actuale și viitoare.
Impactul poluării asupra sănătății: o problemă gravă pentru România
Aproape 30.000 de vieți sunt pierdute anual din cauza aerului de slabă calitate, conform datelor furnizate de Agenția Europeană de Mediu.
În acest context, România se află într-o situație îngrijorătoare, ocupând locul 8 în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de decese provocate de poluare.
Această statistică alarmantă este un semnal de alarmă privind nevoia de măsuri urgente pentru îmbunătățirea calității aerului, mai ales în orașele unde nivelurile de poluare depășesc frecvent limitele acceptabile.
Un alt factor agravant este starea rețelei naționale de monitorizare a calității aerului, care ar trebui să fie o componentă esențială în gestionarea poluării.
Din cele 181 de stații de monitorizare existente, doar 82 sunt funcționale, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate din rețeaua necesară pentru o monitorizare eficientă.
Comisia Europeană a semnalat aceste deficiențe prin mai multe avertismente și a inițiat proceduri de infringement împotriva României pentru nerespectarea obligațiilor de monitorizare conform legislației europene.
În plus, Parlamentul European și Consiliul UE au adoptat un acord privind calitatea aerului, care vizează reducerea poluării și prevenirea bolilor pulmonare grave.
Noua legislație permite cetățenilor din zonele poluate să ceară despăgubiri pentru daunele aduse sănătății, dacă autoritățile nu respectă standardele de calitate a aerului.
Directiva UE 2024/2881 din 23 octombrie 2024 stabilește standarde mai stricte pentru poluanții atmosferici, inclusiv PM10 și PM2,5, protejând astfel sănătatea publică și mediul.
Printre principalele prevederi se numără stabilirea de valori-limită și valori-țintă pentru poluanți, pentru un aer mai curat și sănătos.
Notă: Pe site-ul calitateaer.ro, concentrațiile de microparticule poluante sunt afișate în timp real, provenind din stațiile de monitorizare din întreaga țară. Sistemul de culori, care variază de la verde la maro, permite oricui să verifice calitatea aerului: dacă este bun, acceptabil, moderat, rău sau foarte rău.
#calitateaaerului #poluare #sanatatepublica #roboti #aercurat #cleanenvironment #cleanair #pollution #greentech
