Poluarea cu plastic este mult mai gravă decât se credea inițial pentru că ea nu înseamnă numai deșeuri care ajung în natură, ci are impact asupra tuturor limitelor planetare, inclusiv schimbările climatice, acidificarea oceanelor și pierderea biodiversității. Și sănătatea umană este afectată. Reprezentanții statelor lumii se reunesc la finalul lui noiembrie în Coreea de Sud pentru a finaliza un tratat obligatoriu pentru combaterea poluării cu plastic. Oamenii de știință cer însă ca măsurile să se refere mai mult la reducerea producției decât la combaterea poluării.
Înaintea negocierilor finale pentru Tratatul Internațional privind Plasticul, cercetătorii îi îndeamnă pe decidenți să nu mai privească poluarea cu plastic doar ca pe o problemă de gestionare a deșeurilor.
Plasticul nu este la fel de sigur și inert cum se credea anterior, potrivit unui articol, scris de o echipă internațională de cercetători, care folosește cadrul limitelor planetare pentru a structura dovezile privind efectele plasticului asupra mediului, sănătății și bunăstării umane.
„Este necesar să luăm în considerare întregul ciclu de viață al plasticului, începând de la extracția combustibililor fosili și producerea polimerilor primari din plastic”, spune autoarea principală a articolului, Patricia Villarrubia-Gómez, de la Stockholm Resilience Centre din cadrul Universității din Stockholm.
În prezent, se produc anual 500 de milioane de tone de plastic, însă doar 9% sunt reciclate la nivel global. Plasticul este omniprezent: de la vârful Muntelui Everest până la cele mai adânci zone ale Gropii Marianelor.
Echipa de cercetători a făcut o sinteză a cercetărilor științifice din care a reieșit că poluarea cu plastic schimbă procesele întregului sistem planetar și afectează toate problemele globale urgente de mediu, inclusiv schimbările climatice, pierderea biodiversității, acidificarea oceanelor și utilizarea apei și a terenurilor.
Studiul intitulat „Poluarea cu plastic agravează impactul tuturor limitelor planetare” subliniază necesitatea de a analiza complexitatea plasticului. Fiind materiale sintetice pe bază de polimeri, asociate cu mii de alte substanțe chimice, impactul lor apare pe întregul ciclu de viață al acestor produse și materiale.
„Plasticul este perceput ca un produs inert care protejează obiectele noastre preferate sau care ne ușurează viața și poate fi „ușor de eliminat” odată ce devine deșeu. Însă realitatea este departe de această percepție” spune doctoranda Patricia Villarrubia-Gómez de la Stockholm Resilience Centre din cadrul Universității din Stockholm.
„Plasticul este realizat din mii de substanțe chimice, multe dintre ele, cum ar fi disruptorii endocrini și „chimicalele eterne,” dăunează ecosistemelor și sănătății umane.
Ar trebui să vedem plasticul ca pe o combinație de substanțe chimice cu care interacționăm zilnic”, adaugă aceasta .
Până de curând, comunitatea științifică a studiat în mare parte aceste efecte separat, fără a aborda interacțiunile dintre ele.
De asemenea, discursul public și politicile tind să trateze plasticul în principal ca pe o problemă de deșeuri.
Mii de tone de plastic produse în ultimii 70 de ani
În 2022 (cele mai recente date), s-au produs cel puțin 506 milioane de tone de plastic la nivel global, iar din 1950 până în 2022 s-au produs în total 11.090 milioane de tone. Cercetătorii subliniază că există provocări majore în obținerea datelor privind producția și utilizarea plasticului pentru a face aceste calcule.
Dovezile disponibile arată clar modul în care plasticul contribuie la problemele de mediu la scară planetară, atât direct, cât și prin interacțiuni biofizice și efecte cumulative.
Multe persoane din întreaga lume se confruntă deja cu condiții de criză din cauza limitelor planetare depășite.
„Găsim acum plasticul în cele mai îndepărtate regiuni ale planetei și chiar în corpul uman. Știm că plasticul este un material complex, eliberat în mediu pe parcursul întregului ciclu de viață, cauzând daune în multe sisteme. Soluțiile pe care ne străduim să le dezvoltăm trebuie considerate cu această complexitate în minte, abordând întreaga gamă de siguranță și sustenabilitate pentru a proteja oamenii și planeta,” spune coautoarea studiului, profesoara Bethanie Carney Almroth de la Universitatea din Gothenburg.
Curățarea plasticului NU este cea mai bună soluție
Tot în așteptarea evenimentului din Coreea de Sud, un grup internațional de oameni de știință a avertizat împotriva dependenței de dispozitivele mecanice de curățare ca soluție pentru criza poluării cu plastic, potrivit unui material publicat de Universitatea din Plymouth.
Cercetătorii — printre care se numără unii dintre cei mai importanți experți mondiali în poluarea cu plastic — susțin că înțeleg nevoia clară și urgentă de a aborda milioanele de tone de deșeuri deja acumulate în oceane și ape curgătoare.
Cu toate acestea, ei avertizează că tehnologiile de eliminare a plasticului utilizate până în prezent au demonstrat eficiențe variabile în cantitatea de deșeuri pe care o pot colecta, iar multe nu au fost testate deloc.
De fapt, unele s-au dovedit a afecta în mod semnificativ organismele marine, inclusiv pești, crustacee și alge, într-o măsură mai mare decât cantitatea de plastic capturat, ceea ce înseamnă că impactul lor asupra oceanului ar putea fi, de fapt, mai dăunător decât benefic.
Scriind în revista One Earth, oamenii de știință subliniază că, având în vedere că producția de plastic este prognozată să se tripleze până în 2060, cea mai eficientă și rentabilă metodă de prevenire a poluării suplimentare este reducerea producției și consumului de plastic.
Autoarea principală, dr. Melanie Bergmann, ecolog marin la Institutul Alfred Wegener din Germania, a declarat:
„Până acum, nu avem dovezi clare privind beneficiile nete ale tehnologiilor de eliminare a plasticului. Dimpotrivă, aceste tehnologii duc adesea la mortalitate colaterală a speciilor marine, ceea ce devine o problemă dacă sunt aplicate la scară largă. Trebuie să analizăm aceste tehnologii aplicând criterii bazate pe știință pentru a preveni rezultate regretabile.”
Grupul internațional își exprimă îngrijorarea că o concentrare excesivă pe soluțiile de curățare va crea mai multe riscuri de mediu și va distrage atenția de la prioritățile cheie ale negocierilor Tratatului privind Plasticul: prevenirea poluării cu plastic.
Profesoara Bethanie Carney Almroth, de la Universitatea din Göteborg, afirmă: „Planeta se confruntă cu o triplă criză planetară, cea a schimbărilor climatice, pierderii biodiversității și poluării, toate trei fiind interconectate. Acțiunile noastre trebuie să fie conduse de o înțelegere a consecințelor sistemice; trebuie să evaluăm impactul poluării existente cu plastic asupra biodiversității, dar și impactul tehnologiilor de curățare. Trebuie să găsim cele mai bune soluții pentru a preveni daunele și a proteja mediul.”
Tratat internațional pentru combaterea poluării cu plastic
Coreea de Sud va găzduit la Busan, între 25 noiembrie și 1 decembrie, reuniunea finală a Comitetului Interguvernamental de Negociere, în cadrul căreia națiunile vor încerca să finalizeze un tratat global obligatoriu pentru combaterea poluării cu plastic. Acest acord, inițiat acum doi ani, urmărește să reglementeze producția, gestionarea și reciclarea plasticului la nivel global.
Înainte de reuniunea de la Busan, numeroase puncte de vedere divergente au încetinit progresul, textul tratatului având peste 3.000 de secțiuni în paranteze care semnalează dezacorduri.
Printre principalele puncte de tensiune se numără posibilele limite asupra producției globale de plastic, interzicerea anumitor substanțe chimice și crearea unui fond internațional pentru sprijinirea țărilor în implementarea tratatului.
UE, Elveția, Fiji și Nigeria pledează pentru limitarea producției, în timp ce state cu industrii petrochimice mari, inclusiv Arabia Saudită și Rusia, preferă o soluție axată pe gestionarea deșeurilor.
Dacă se ajunge la un acord la Busan, tratatul va fi deschis pentru ratificare începând din 2025, însă, dacă dezacordurile continuă, negocierile ar putea fi extinse.
