Culturile modificate genetic pot oferi o alternativa mai sustenabilă pentru agricultură, contribuind la reducerea poluării și creșterea rezilienței față de schimbările climatice a agriculturii globale.
Text de Dr. Anca Macovei, cercetător și conferențiar universitar
Agricultura și producția globală de alimente vulnerabile
Conform unui recent raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură, producția globală de alimente și agricultura actuală trebuie să țină cont de capacitatea de a susține în mod durabil omenirea într-un context instabil din punct de vedere economic, social și de mediu.
În cazul României, având în vedere o creștere cu 4° C a temperaturii medii și o reducere a precipitațiilor cu până la 18% în timpul verii până în 2050, este vizibil potențialul impact negativ asupra agriculturii și alimentației publice. Astfel, un studiu publicat de cei de la World Bank evidențiază că din cauza acestor schimbări climatice va exista o incidență sporită a inundațiilor pentru anumite zone (precum cele montane), cuplată cu o rată crescută a secetelor în zonele de sud și un risc sporit de eroziune și deșertificarea solului.
Culturile modificate genetic – risc sau oportunitate?
În termeni simpli, o cultură modificată genetic presupune introducerea unui fragment de ADN extern în genomul (materialul genetic) unei plante utilizând tehnici de inginerie genetică. Diferențele între o cultură modificată genetic și una tradițională consta în tehnicile prin care sunt obținute (inginerie genetica versus polenizare artificiala), în timpul necesar dezvoltării lor (mult mai scurt în cazul ingineriei genetice), și preciziei prin care se modifica doar trăsătura dorită.
Plantele modificate genetic sunt supuse multor studii de specialitate dedicate să demonstreze siguranță atât la nivelul produsului obținut, cât și al posibilelor efecte asupra mediului și asupra sănătății umane sau animalelor care le consumă.
În plus, aceste studii sunt evaluate de diverse realității atât științifice, cât și legislative (ex. EFSA (European Food Safety Association), FDA (Food and Drug Administration), EPA (Environmental Protection Agency)).
Cât de răspândite sunt aceste plante?
Potrivit ultimului Raport (2016) în care a fost analizată situația plantelor modificate genetic la nivel mondial, aproximativ 12% (179,7 milioane din totalul de 1,5 miliarde de hectare) din suprafața agricola globală este cultivată cu astfel de plante. Lista completă a tuturor plantelor modificate genetic aprobate pentru cultivare și comercializare poate fi găsită aici. Printre țările fruntașe se numără SUA, Brazilia, Argentina, Canada, India, China, Australia.
Cele mai răspândite culturi modificate genetic sunt porumbul, soia, bumbacul, rapița, cartofii, sfecla de zahar, papaia, merele, vinetele. În Europa, pana in 2015, doar 5 țări (Spania, Portugalia, Republica Cehă, Slovacia și România) cultivau exclusiv porumb modificat genetic (MON 810 Bt, rezistent la atacul insectelor, produs de Monsanto) destinat strict ca produs furajer.
În România, situația privind autorizarea şi controlul cultivatorilor de plante modificate genetic şi măsuri pentru asigurarea coexistenței plantelor modificate genetic cu cele convenţionale şi ecologice sunt monitorizate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În intervalul 2007-2015, o suprafața totala de 13.713 hectare de teren agricol a fost cultivată cu varietatea de porumb MON 810, iar în perioada 2016-2020 a fost redusă la zero. La momentul dat nu avem nici o suprafață agricolă unde s-ar cultiva plante modificate genetic.
Ce oferă plantele modificate genetic în contextul schimbărilor climatice?
Între 1996-2016, culturile de plante modificate genetic au contribuit la dezvoltarea agriculturii durabile şi la combaterea schimbărilor climatice prin diverse mijloace:
- sporirea producției și valorii produselor cu 186,1 miliarde USD
- asigurarea unui mediu mai curat prin eliminarea utilizării a 393 milioane kg de pesticide, reducerea emisiile de CO2 cu 18 miliarde kg (echivalent cu scoaterea din circulație a 16.7 milioane mașini)
- conservarea biodiversității prin salvarea a 183 milioane hectare de teren.
Această tehnologie a ajutat la reducerea sărăciei, sprijinind peste 16-17 milioane de fermieri, în special în regiuni defavorizate. Valoarea globală a pieței semințelor MG a fost estimată la 11,2 miliarde USD în 2010, și 14,8 miliarde USD in 2012, reprezentând o treime din valoarea pieței mondiale a semințelor [10].
Până în la începutul anilor 2000, majoritatea modificărilor culturilor MG au ținut de ameliorarea trăsăturilor legate de rezistență la erbicide, atacul insectelor dăunătoare sau ale diverselor boli cauzate de agenți patogeni (viruși, bacterii, fungi).
În ultimul timp însă, punctul focal a fost mutat asupra trăsăturilor care oferă plantelor avantaje în fața schimbărilor climatice și trăsăturilor direcționate către un conținut nutrițional îmbunătățit, pentru a răspunde cerințelor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD, Agenda 2030), în special Eradicării sărăciei, Eradicării foametei, Sănătății și bunăstării, Consumului și producției responsabile și Acţiunii climatice.
De exemplu, se dezvolta plante rezistente la condiții de seceta, căldura sau frig, plante care nu necesita un aport de fertilizanți chimici, plante care pot înmagazina și depozita excesul de CO2 în sistemul radical.
Multe dintre aceste produse sunt dezvoltate de către Centre de Cercetare (Institutul Salk, CGIAR) finanțate de Organizații nonprofit (Fundața Bill&Melida Gates, Rockefeler, Bănci și Guvernele țărilor interesate).
Posibilele avantaje pentru România
Consensul științific general este că în următoarele decenii procesele precum creșterea temperaturii medii și reducerea precipitațiilor vor deveni tot mai accentuate. La momentul actual, eforturile cercetătorilor sunt orientate spre a diminua pe cât de mult posibil aceste evoluții.
În acest sens, plantele modificate genetic pot contribui la creșterea rezilienței sistemului agricol și a sistemului alimentar. Implementarea culturilor modificate genetic adaptate la condițiile climatice actuale poate spori reziliența față de fenomenele de vreme extremă și chiar contribui la reducerea poluării. În acest context este important să avem un dialog social despre aceste culturi și să înțelegem posibilele beneficii precum și riscurile conexe.
Dr. Anca Macovei, Cercetător și conferențiar universitar la departamentul de Biologie și Biotehnologii a Universității „Lazzaro Spallanzani” din Pavia, Italia. Macovei își desfășoară cercetare pe subiectul Bilogiei Moleculare, Biotehnologiei și Geneticii. Proiectul la care lucrează acum evaluează “Semnăturile MicroRNA în stabilitatea genomului plantelor și stresul genotoxic.”.
