Jurnalul National: Omul care a adus ploaia in Sahara Olteniei

Desertul s-a extins cu rapiditate in ultimii 30 de ani, dupa ce comunistii au decis sa rada padurile Olteniei spre a face loc agriculturii, activitate ce a pierdut din intensitate dupa Revolutie.

Desertul care ameninta 100.000 de hec­tare de teren in sudul Olteniei bate in retragere. De trei ani, plantari succesive au facut ca aproape 4.000 de hectare de teren degradat sa fie acum acoperite cu paduri. S-a ocupat Dan Popescu, un ingi-ner silvic care a stiut sa stranga in jurul sau locuitorii satelor din apro­pierea de­sertului, pe primarii acestora, dar si au­to­ri­tatile centrale si locale.

O arata datele Agentiei Europene pentru Mediu: din cauza incalzirii globale si a defrisarilor masive, tot sudul Romaniei se desertifica. Deocamdata, afectate grav sunt aproximativ 100.000 de hectare de teren din Olt, Dolj si Mehedinti.

Fenomenul se extinde cu rapiditate, astfel incat modelele realizate de expertii europeni arata ca, pana in anul 2035, intreaga parte de sud a Roma­ni­ei, de la Drobeta Turnu-Severin la Ga­lati, se va transforma in desert. Copiii europeni studiaza la geo­gra­fie despre felul cum se desertifica Ro­ma­nia si despre cauzele care au dus la aceasta si­tuatie grava.

In Romania se stie foarte pu­tin despre pericolul care pan­des­te so­lu­r­i­le din partea de sud a tarii. Ca in toate do­me­niile, guvernantii s-au ocupat si nu prea. Exista o strategie natio­na­la, exista si bani pentru stoparea feno­me­nului (pana acum bugetul a fost asigurat de Ministe­rul Agriculturii, acum bani mai sunt doar la Ministerul Mediului).

Documentele ara­ta ca in toata Romania sunt circa doua milioane de hectare de terenuri degrada­te, iar in situatia cea mai grava se afla 100.000 de hectare din cele trei judete din Oltenia, unde nisipurile au pus deja stapanire.

Impadurirea este solutia cea mai la indemana, avantajele ei fiind rapide si incontestabile. "Problema cu aceste impaduriri este ca in momentul de fata, in Romania, nu prea mai ai unde sa im­paduresti. ­Terenuri degradate se mai afla, ici si colo, la Agentia Domeniilor Statului.

Cheia rezolvarii problemei se afla la proprietari, la oamenii obisnuiti proprietari de terenuri. Asta a fost ideea mea si pe baza ei am realizat proiectul impaduri­rilor din Sahara Olteniei", isi incepe povestea inginerul silvic Dan Popescu.

"UNIREA TERENURILOR"
La jumatatea anilor 2000, dupa o lunga cariera la "stat", olteanul a decis sa re­nun­te la postul pe care il avea si sa se dedice unei afaceri private, incercandu-si noro­cul pe cont propriu. A gasit imediat "piata de desfacere" pentru puietii pe care ii cul­tiva: terenurile desertificate. A inceput in 2006, iar acum sunt aproape 4.000 de hectare de padure care cresc vazand cu ochii, aducand ploaia in zona si "infran­gand" nisipul.

"Sunt 100.000 de hectare in partea de sud a Olteniei care au nevoie de ingrijire imediata. Am inceput sa pros­pec­tez lucrurile, am luat legatura cu mai multi primari din zonele afectate si le-am propus sa lucram impreuna la acest proiect care, iata, dupa ce a fost pus in practica, ne aduce tuturor o multitudine de beneficii. Ideea a fost de a-i convinge pe oameni sa isi «uneasca» terenurile, astfel incat sa obtinem parcele suficient de mari pentru a deveni paduri", po­ves­teste Dan Popescu.

La inceput circumspecti, primarii olteni au inceput sa creada apoi din ce in ce mai mult in ideea ingi­ne­rului silvic. Dupa aceea a urmat pasul cel mai important: convingerea oamenilor. "Cum sa le ceri oamenilor sa-ti dea pamantul? Chiar daca era numai nisip si nu crestea nimic acolo, ei tot nu voiau, cre­deau ca vrem sa facem o noua colectivizare", isi aduce aminte Ion Spiridon, primarul comunei Urzica (Olt), unul dintre primii sustinatori ai proiec­tu­lui de reimpadurire. A mers impreuna cu Dan Popescu la fiecare familie in par­te, le-a vorbit si la biserica, a insistat chiar si la serbarile care se organizau in sat. Oame­nii au inceput sa fie de acord unul cate unul, in fata promisiunii ca pe te­re­nul lor, acum plin de nisip, vor avea in cativa ani o padure pe care o vor putea exploata.

Aceleasi demersuri urmate de rezultate incurajatoare si la Marsani si Daneti, in judetul Dolj. In toamna lui 2006 s-a trecut la impadurirea cu salcami, plopi si alte specii putin pretentioase. Asa se face ca dupa o luna incheiata de munca, in Urzica s-au plantat 188 de hectare, la Marsani alte 431 de hectare, iar la Daneti alte 450 de hectare. Incurajati de rezultatele foarte bune, operatiunile au continuat, astfel ca in 2008 s-au impadurit 2.422 de hectare in Olt si Dolj.

In cifre, asta inseamna ca in urmatorii 20 de ani vor fi absorbite cate 10 tone de dioxid de carbon/hectar in fiecare an. Acumularea totala de CO2 (gaz cu efect de sera, res­pon­sabil pentru schimbarile clima­tice) este de 240.000 de tone pentru urma­toa­rele doua decenii. Din punct de vedere al masei lemnoase obtinute, se estimeaza ca productia totala pentru perimetrele existente va fi de 230.100 de metri cubi de lemn, adica 95 de metri cubi pe fiecare hectar.

Din aceasta productie, proprie­ta­rii padurii vor putea folosi lemnul si pentru foc. Estimarile arata ca fiecare familie consuma in fiecare an pentru incalzirea locuintei si gatit circa 5 metri cubi de lemn. Asta inseamna ca populatia va consuma doar 35.900 de metri cubi de lemn pentru foc, restul pana la 230.000 de me­tri cubi putand fi folosit pentru alte acti­vitati industriale.

In momentul de fata, s-au indentificat 4.316 de hectare de teren degradabil perimetre ce pot fi plantate. Dintre acestea, aproximativ 800 de hectare au documentatia intocmita si asteapta banii pentru a putea fi impadurite. Proiectele intocmite de primarii au fost pana acum finantate dintr-un fond al Ministerului Agriculturii, care insa nu mai poate fi accesat. Doar Ministerul Mediului mai pune la dispozitie bani pentru impaduriri atat prin fonduri de la buget, cat si prin fonduri structurale.

ASOCIATIA ASOCIATIILOR
Asociatiile Marsani, Urzica, Danetii si Celaru au format o asociatie-mama, de­nu­mita "Renasterea Padurii". "Oamenii care lucreaza la stat si ar trebui sa apere pa­du­rea, s-o ingrijeasca, nu-si fac treaba cum trebuie. Este o bataie de joc si acest lucru ma supara foarte tare. Noi, prin aceste asociatii, am reusit sa remediem aceasta situatie si nu ne vom opri aici", spune Alexandru Dunoiu, de la asociatia de proprietari din Marsani. Mai trebuie spus ca toata campania de impa­du­riri nu a beneficiat de participarea vreunei ve­de­te sau a vreunui politician. O cam­panie similara, mediatizata excesiv de un post tv a dus la plantarea a doar 30 de hectare de padure.