Ministerul Mediului bate in retragere, dupa ce mass-media a prezentat dezavantajele instalarii aparatelor buy-back pentru reciclarea ambalajelor in Capitala. Dupa ce in luna septembrie au solicitat sprijinul Primariei Municipiului Bucuresti, reprezentantii ministerului nu au mai transmis nici o informatie municipalitatii in legatura cu acest subiect. Conducerea Directiei de Utilitati Publice din cadrul PMB nu accepta sa suporte cheltuielile pentru instalarea aparatelor.
Ministerul Mediului pare sa fi renuntat la proiectul controversat prin care se dorea instalarea aparatelor de reciclare cu vanzare inversa (buy-back) in Capitala. Reprezentantii ministerului nu au mai dat nici un semn ca ar dori sa puna in aplicare proiectul, cu toate ca initial solicitase si sprijinul municipalitatii. Directorul executiv adjunct al Directiei de Utilitati Publice din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti, Magda Iuga, care in luna septembrie anunta un test-pilot, prin care urma sa fie introdus un numar neprecizat de masini cu vanzare inversa in Capitala, sustine ca nu a mai primit nici o veste de la Ministerul Mediului.
“A fost doar un punct de vedere. Era un proiect al Ministerului Mediului. Noi sustinem orice initiativa ce ar putea avea ca efect diminuarea numarului deseurilor aruncate pe strazile Capitalei. Nu am realizat nici un studiu. Nu am mai primit nici o informatie in legatura cu acest proiect”, ne-a declarat Magda Iuga. Oficialul primariei considera ca initiativa era buna, dar ca mai erau necesare multe cercetari, deoarece municipalitatea nu-si poate permite sa iroseasca sume importante de bani. Iuga sustine ca eventualele cheltuieli pentru instalarea masinilor buy-back nu trebuie suportate de catre Primarie.
“Trebuia analizata situatia. In nici un caz, nu trebuie sa platim noi. Primaria trebuie doar sa creeze un cadru favorabil. De exemplu, «Cola» se distribuie pe piata si nu suporta Primaria cheltuielile”, ne-a mai explicat Magda Iuga. Directorul executiv adjunct al Directiei de Utilitati Publice crede totusi ca bucurestenii s-au mai obisnuit sa recicleze. “Sunt semne ca am progresat. Romanii au inceput sa realizeze importanta reciclarii. Mai avem insa mult de lucru”, a concluzionat Iuga.
Presa a redus ministerul la tacere
Uniunea Europeana s-a aratat a fi contra acestor aparate de reciclare, considerandu-le expuse evaziunii. Ministerul Mediului nu a mai mentionat acest proiect, dupa ce presa a prezentat dezavantajele sistemului buy-back. Mecanismul este urmatorul: supermarketurile sunt obligate sa solicite o garantie clientilor, o suma de bani care poate ajunge aproape la 50% din pretul produsului – de exemplu, 1/2 l de apa costa 1,7 lei, dar supermarketul va percepe 2,7 lei.
In momentul in care cumparatorul revine cu ambalajul la magazin, primeste in schimb un bon pe care il poate folosi la cumparaturi. Ambalajul trebuie predat la masina pentru reciclar. Aceasta din urma, dupa ce scaneaza eticheta ambalajului returnat, va elibera bonul valoric. Ca acest sistem sa fie functional, toate produsele trebuie etichetate special, altfel masina nu va recunoaste codul de pe ambalaj. Unul dintre cei mai mari producatori de masini buy-back este compania norvegiana “TOMRA”, un astfel de aparat costand aproximativ 100.000 de euro. In aceste conditii, doar hipermarketurile isi permit sa achizitioneze o astfel de masina pentru reciclare.
Magazinele de cartier vor pierde multi clienti in cazul in care initiativa municipalitatii va avea succes. Micii intreprinzatori nu dispun de mijloace financiare suficiente si nici de spatiul necesar pentru instalarea unui aparat buy-back. Romania trebuie sa atraga de la UE 5 miliarde de euro pana in 2013 pentru Managementul Deseurilor. Din aceasta suma, in jur de 2 miliarde de euro sunt destinati Colectarii Selective cu cele 4 fractiuni: hartie/carton, plastic/recipiente PET, sticla, deseuri menajere biodegradabile. Anual, UE impune Romaniei anumite tinte nationale de colectare, care, daca nu sunt indeplinite, se transforma in amenzi pentru statul roman.
Dezavantajele sistemului buy-back
♦ oamenii trebuie sa care ambalajele pana la supermarket;
♦ aparatele sunt expuse evaziunii;
♦ colectarea se face doar acolo unde exista aceste masini;
♦ fiind scumpe, doar supermarketurile mari vor putea achizitiona astfel de masini, deci vor avea oricum o prezenta scazuta;
♦ costul produsului cu tot cu taxa, garantie creste foarte mult;
♦ exista costuri mari legate de etichetarea tuturor produselor pentru a putea fi recunoscute de masina;
♦ micii intreprinzatori sunt dezavantajati.
