Text de Carmen Albisteanu
La aniversarea de sase luni a ecotaxei pentru pungile de plastic, consumul pungilor care devin gunoaie pentru sute de ani a scazut cu 30% fata de sfarsitul anului trecut, iar afacerile firmelor care le produc sunt aproape de zero. Intre timp, cele biodegradabile au castigat teren si au devenit o prezenta obisnuita in viata de zi cu zi a romanilor, iar Ministerul Mediului lucreaza la controversata problema a standardelor in care trebuie sa se incadreze pungile pentru a capata aceasta calitate.
In primele trei luni ale anului, Administratia Fondului pentru Mediu a incasat 964.845,40 lei din ecotaxa. La o valoare a taxei de 0,2 lei pentru fiecare punga de plastic cumparata, aceasta suma inseamna un consum de 4.824.227 de pungi nebiodegradabile in cele trei luni. Cifra este sensibil mai mica decat in perioada pre-ecotaxa, in conditiile in care un singur producator fabrica anul trecut aproape un milion de pungi de plastic pe luna.
Odata cu introducerea ecotaxei, in primul trimestru din 2009 a fost inregistrata o scadere de 27-30% a consumului de pungi nebiodegradabile. Jumatate din aceasta cerere a fost acoperita de pungile oxo-biodegradabile si reutilizabile, potrivit Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).
“Consider ca se vad rezultate pozitive, chiar daca ordonanta nu a fost in cea mai fericita forma si a avut neclaritati. Sunt un suporter al ecotaxei pentru ca a dat rezultate in alte tari ca Irlanda, Marea Britanie, unde s-a redus cu 90% poluarea cauzata de pungile nebiodegradabile si consider ca este o solutie si pentru Romania”, a declarat presedintele comisiei de administratie din Camera Deputatilor, Sulfina Barbu.
Marile supermarketuri au renuntat la plastic
Marile lanturi de supermarketuri au renuntat deja la pungile de plastic nebiodegradabile. Daca acum un an Carrefour, real Hipermarket, Auchan, Cora si Mega Image ofereau clientilor cate pungi de plastic doreau, gratuit, acum au renuntat la aceasta practica si ofera solutii mai verzi: pungi oxo-biodegradabile si sacose reutilizabile.
„Noi am renuntat la pungile de plastic si consideram ca este un lucru important pentru protectia mediului. Acum oferim pungi oxo-biodegradabile si sacose reutilizabile, toate contra cost”, a declarat Adriana Pita, manager de comunicare la Real Hipermarket.
Cu toate acestea, exista si comercianti care au ramas la pungile de plastic. Un astfel de exemplu este lantul de magazine Plus, care a avut dintotdeauna pungi nebiodegradabile la vanzare, insa, de la introducerea ecotaxei, cererea clientilor a scazut, dupa cum sustine Ioana Marginean, director de marketing.
Pungile de plastic gratuite au ramas insa o parte din peisajul cotidian in micile magazine de cartier, unde legile care protejeaza mediul par fictionale.
„Pungile sunt de plastic. Sunt gratuite”, a declarat o vanzatoare de la un non-stop din Drumul Taberei, insa a fost corectata imediat de colega ei, care, auzind ca ar fi trebuit sa se perceapa o taxa pentru pungi, a tinut sa precizeze ca, de fapt, sunt biodegradabile.
Schimbarile in comportamentul consumatorilor se observa deja. Multi s-au obisnuit cu faptul ca trebuie sa plateasca pentru pungile care polueaza mediul, iar la coada la supermarketuri si-a facut loc si un personaj foarte rar intalnit pana anul acesta: romanul care isi aduce punga de acasa.
„Taxa este un lucru bun. Eu am o punga cu care merg la cumparaturi, dar daca sunt inopinate, imi iau una noua de la magazin. Oricum, am vazut ca acum majoritatea sunt ecologice”, a declarat o tanara aflata la cumparaturi intr-un hipermarket.
Faliment sau tehnologii noi
Odata cu scaderea comenzilor pentru pungile de plastic taxabile, producatorii au inregistrat pierderi importante. Ei sutin ca mai fabrica intre 1-2% si o treime din cantitatea de pungi de plastic pe care o produceau la sfarsitul anului trecut.
Daca unii producatori s-au reorientat spre pungile oxo-biodegradabile, altii au preferat sa nu riste sa investeasca in aceste produse de teama de a nu fi taxati retroactiv, in cazul in care se stabileste ca pungile hidro-biodegradabile vor fi singurele scutite de taxe. Fabricarea celor din urma presupune investitii costisitoare in tehnologii noi, varianta exclusa de catre producatori.
„Vanzarile merg dezastruos. Daca inainte fabricam sute de mii de pungi si am depasit chiar si un milion de pungi, acum abia mai producem zece mii. Noi nu ne-am orientat spre altceva pentru ca in momentul asta nu poti sa fii legal nici daca fabrici oxo-biodegradabile, nici hidro-biodegradabile. Primele nu sunt acceptate de legislatie ca fiind biodegradabile, iar pentru cele din urma nu are cine sa faca certificarea”, a declarat Gabriel Vlasceanu, director general la Crisco.
Singura solutie certa de supravietuire a producatorilor de plastic este reorientarea spre pungile biodegradabile. Problema este ca standardul european nu accepta decat pungile hidro-biodegradabile, in timp ce standardul american le include si pe cele oxo-biodegradabile.
„Nu va lucra nimeni in Romania conform standardelor care sunt impuse de la spate. Polietilena farbricata din amidon este de 4-5 ori mai scumpa, iar produsul finit este de zece ori mai scump”, a declarat directorul executiv al Moviplast, Virgil Fira.
In prezent, Ministerul Mediului lucreaza la o serie de modificari ale ordinului privind ecotaxa. Acestea au in vedere, printre altele, stabilirea clara a biodegradabilitatii, aplicarea sau scutirea de TVA asupra taxei si precizari despre marcarea si inscriptionarea pungilor. De asemenea, se va stabili si felul in care va fi evidentiata ecotaxa pe bonul fiscal.
„Dupa modificarea legii se vor taxa doar pungile din material nebiodegradabil, iar pungile biodegradabile vor fi gratuite. Din banii colectati voi propune sa se demareze programe de colectare a deseurilor”, a declarat Sulfina Barbu.
Scopul Ministerului Mediului este de a induce un consum rational al pungilor de plastic. Autoritatile au grabit si deschiderea primului laborator de certificare a pungilor biodegradabile.
„Odata cu infiintarea primului laborator de certificare a biodegradabilitatii, Eco Ind, producatorii romani de pungi au sanse egale cu cei straini”, a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului Mediului, Dragos Nacuta.
Modele internationale
In Europa, folosirea pungilor de plastic este permisa, dar este taxata. In Irlanda, taxa a fost introdusa in 2002. Dupa doar cinci luni, consumul de pungi de plastic al irlandezilor a scazut cu 90%, iar sumele incasate au atins 3,5 milioane de euro.
In unele state americane si in China, folosirea pungilor de plastic este strict interzisa. Cea mai mare fabrica de pungi din plastic din China a intrat in faliment ca urmare a campaniei ecologice a guvernului, care a interzis fabricarea si distribuirea gratuita a pungilor ultrafine in magazine, incepand cu 1 iunie 2008. Gigantul producea anual 250.000 de tone de pungi, cu o valoare totala de 305 milioane de dolari. Potrivit unui raport publicat pe China Trade News, chinezii folosesc pana la trei miliarde de pungi din plastic pe zi, lucru care inseamna rafinarea a cinci milioane de tone de ulei brut pe an.
In Romania este putin probabila interzicerea totala a pungilor de plastic in viitorul apropiat deoarece legislatia Uniunii Europene nu prevede asa ceva.
„In ce priveste interzicerea pungilor de plastic, noi nu putem sa facem asta din moment ce nu exista aceasta interdictie la nivel european. Atunci cand se va discuta despre interzicerea pungilor de plastic in UE, vom lua si noi in calcul acest lucru”, a declarat seful Garzii Nationale de Mediu, comsiar sef Silvian Ionescu.
