LECTIA DE ECOLOGIE. Saptamanal, Marius Gheorghitoi, un tanar antreprenor din Piatra-Neamt, pe care Bucurestiul l-a adoptat cu totul, priveste din trafic, cu oaresicare multumire, una dintre realizarile sale. Cand are drum spre Piata Unirii, coboara pana in zona Patriarhiei, langa statia tramvaiului 32, unde a reusit sa monteze cateva cutii de colectare selectiva a deseurilor care provin din ambalaje.
Idee deja aplicata in orasul sau natal, cele 10 cutii sunt inca un pas spre un proiect pe care il viseaza national. Si are toate motivele sa isi impuna un standard asa de ridicat. Cutiile, pe care el le-a denumit EcoBoxMedia, au devenit deja populare printre bucuresteni, la doar o saptamana de la amplasare.
Rolul lor, explica tanarul, este sa rezolve o problema pe care oamenii o intampina in trafic, in centrul orasului: colectarea deseurilor care provin din ambalaje. Cosurile de gunoi traditionale nu mai sunt o solutie viabila pentru ca Romania are tinte europene stricte privind colectarea si valorificarea deseurile din ambalaje. Altfel, in trei-cinci ani, amenzile vor fi pe masura, ajungand chiar la 200.000 de euro pe zi, pentru fiecare obiectiv ratat.
In cateva sectoare, problema gestionarii si reciclarii deseurilor care provin din ambalaje (plastic, hartie si carton, aluminiu) este rezolvata la nivelul asociatiilor de proprietari, ori de firmele de salubritate, ori de EcoRom Ambalaje. Central, insa, de multe ori cosurile de gunoi amplasate de firmele de salubritate se umpleau repede si gunoiul se aduna pe jos.
Un inceput de 45.000 de euro
Desi si-a dorit un parteneriat public-privat, Gheorghitoi a acoperit din nou costurile de productie ale celor 10 cutii deja amplasate in sectorul 4 din zona Unirii, asa cum a facut si cu proiectul din Piatra-Neamt. In total, a folosit 45.000 de euro din profitul realizat in afaceri (este partener la o firma de software) in scop social. Planul lui de business include si vanzarea spatiului publicitar de pe cutii, dar crede ca acest lucru va deveni posibil doar odata ce piata de publicitate isi va reveni din amorteala.
Pana atunci, cutiile sunt acoperite de nori si iarba. Iar pe una dintre fete ii informeaza pe bucuresteni ce castiga daca arunca selectiv plasticul, hartia si aluminiul.
Revenind la finantare, tanarul marturiseste ca proiectul sau (inregistrat la OSIM) a starnit interesul mai mult primarii din tara, dar ca toate ar vrea ca firma pe care o conduce si care gestioneaza proiectul – Trade-Mark – sa continue sa acopere costurile de productie si instalare a cutiilor.
Gheorghitoi nu dispune insa de atatia bani cat necesita activarea retelei de colectare selectiva la nivel national si vrea un parteneriat public-privat, mai ales ca autoritatile locale vor fi, din aceasta vara, atent monitorizare la capitolul colectare selectiva a deseurilor.
In viziunea lui, o solutie ar fi si finantarea de la Ministerul Mediului sau de la Fondul National de Mediu. In timp ce primul analizeaza inca aceasta posibilitate, cel de-al doilea i-a comunicat ca banii pentru astfel de initiative ar putea sosi de-abia in vara.
Antreprenorul nu urmareste un anumit profit imediat din acest proiect. Recent intrat in zona de ecologie, crede ca este in interesul oamenilor si al autoritatilor sa se preocupe de problema gestiunii deseurilor care provin din ambalaje. Cei dintai prin gestul selectarii corecte a deseurilor, iar cei din urma, prin oferirea unei infrastructurii corespunzatoare.
Un proiect pilot pe toate liniile
Nu numai implicarea lui Gheorghitoi in ecologie este o premiera, sau reusita instalarii primelor pubele in Capitala, ci si modelul de business pe care tanarul se zbate sa il impuna autoritatilor: solutia la indemana cu costuri reduse pentru colectarea selectiva in centrele oraselor. Ideea lui este si estetica, spre deosbire de clasicele pubele pe care le-ar putea amplasa un operator de salubritate, dar care nu s-a incadra in peisaj.
Iar cand va ajunge sa faca profit din vanzarea spatiului de pe cutii catre firmele de publicitate, el promite ca banii vor merge catre alte proiecte dedicate tot protectiei mediului.
In planul gandit, operatorul de salubritate joaca un rol esential, revenindu-i obligatia ridicarii deseurilor din ambalaje si a valorificarii acestora prin reciclare. „Noi promitem sa inchidem circuitul”, spune nemteanul.
Dar ca ideea lui sa aiba succes, el are nevoie nu numai de sprijinul financiar al primariilor, ci si de cooperarea oamenilor. Nu ii e teama de eventualele acte de vandalism asupra cutiilor, pentru ca are convingerea ca orice persoana poate fi educata. De asemenea, mai crede si in importanta sanctiunilor aplicate celor care au cu adevarat rea-vointa.
„Gardienii, atunci cand vad pe cineva ca arunca o hartie pe jos, atata timp cat exista o retea de cutii, sau chiar si un simplu cos de gunoi in proximitate, trebuie sa-l sanctioneze”, spune el, precizand ca ar trebuie sa functioneze o vorba din batrani: daca nu stii te invatam, daca nu poti te ajutam, daca nu vrei te fortam.
Reactia oamenilor
Noile cutii de colectare selectiva nu au trecut neobservate. Nici nu aveau cum. Au forma paralelipipedica si culori vii, asadar atrag usor atentia. Ele sunt amplasate in acele puncte in care traficul este intens, in zona Patriarhiei, in jurul statiilor de RATB, in proximitatea trecerilor de pietoni (vizand accesul facil al oamenilor la zonele de colectare), in Parcul Tineretului (unde exista si o doza speciala pentru colectarea aluminiului) si la intersectia Bulevardului Dimitrie Cantemir cu Bulevardul Marasti.
Initiatorul proiectului vrea ca numarul lor in zonele centrale din Capitala sa ajunga la sute, sau chiar mii, in functie de cat de intens circulate sunt locurile unde vor fi amplasate alte cutii.
Bucurestenii cu care a stat de vorba evz.ro cred la fel. Loredana Badea si Gabriel Pintea, eleve de liceu, care asteptau autobuzul in statia de langa Patriarhie au spus ca este o idee foarte buna si ca poate asa oamenii nu vor mai arunca pe jos ambalajele de la diversele produse pe care le consuma.
Celesta Nina, o femeie de 50 de ani, care se afla in aceeasi statie, marti, in jurul pranzului, a afirmat ca ideea buna trebuie dublata de bunul simt al oamenilor. „Zilnic circul cu tramvaiul 32 si vad tineri care mananca seminte si arunca pe jos cojile. Parintii nu mai au timp de ei, scoala nu ii mai educa. In conditiile astea pubelele pot fi milioane, dar ce ne facem cum oamenii nesimtiti”.
