Liderii mondiali vor cauta asiduu un compromis istoric pentru a limita schimbarile climatice, dar rezultatul s-ar putea lasa asteptat.
Dupa aproape 12 ani de la ultima incercare si doi ani de pregatire temeinica, peste 15.000 de delegati si jurnalisti din cel putin 190 de state se vor reuni, incepand cu ziua de luni, in capitala daneza, pentru a ajunge la un compromis privind eforturile de combatere a incalzirii globale.
„Cele mai dificile negocieri pe care le-a purtat vreodata omenirea”, asa cum sugestiv declara un oficial norvegian care va participa la Conferinta de la Copenhaga, cel mai mare summit pe teme climatice organizat pana in prezent, vor avea drept scop limitarea incalzirii globale la doar doua grade Celsius.
Un obiectiv aparent banal, dar care presupune, potrivit expertilor, reducerea la jumatate a emisiilor de dioxid de carbon pana in 2050, in raport cu valorea inregistrata in 1990, scrie France Presse. Aproape 100 de lideri mondiali vor incerca, in ultimele doua zile ale summitului, sa smulga mult asteptatele concesii necesare incheierii unui acord.
De la vorbe la fapte
Recesiunea economica a diminuat considerabil dorinta si disponibilitatea investitiilor in tehnologia „verde”, iar multe sondaje de opinie efectuate recent arata ca preocuparea publica pentru schimbarile climatice este tot mai redusa. Specialistii avertizeaza, de a semenea, ca angajamentele asumate pana in prezent nu sunt suficiente pentru atingerea tintelor de reducere a emisiilor. Mai mult, statele industrializate trebuie sa asiste financiar tarile in curs de dezvoltare pentru a se ralia eforturilor globale.
„Este putin probabil ca vom obtine ceea ce este necesar inainte ca emisiile sa atinga cote maxime pana in 2020”, unul dintre reperele temporale stabilite in lupta impotriva schimbarilor climatice, a declarat Hans Joachim Schellnhuber, directorul Institutului de cercetare a impactului incalzirii globale din
Potsdam, Germania, citat de Reuters.
„Este posibil ca summitul sa fie in final un fiasco”, a adaugat acesta. In cel mai fericit caz, subliniaza expertii, negocierile din capitala daneza se vor incheia pe 17 decembrie cu un acord politic care va include cifre privind reducerea emisiilor pana in 2020 de catre statele industrializate si fondurile ce ar trebui alocate celorlalte tari.
Un eventual acord cu caracter coercitiv, care ar succede Protocolului de la Kyoto semnat in 1997, ar putea fi incheiat abia anul viitor, si asta pentru ca, spun unele voci, SUA nu au adoptat inca o lege privind limitarea emisiilor de carbon, spre deosebire de alte tari dezvoltate. Proiectul unei astfel de legi este in prezent dezbatut de Senatul american.
O alta problema consta in disensiunile dintre statele bogate si cele sarace privind distributia eforturilor de combatere a incalzirii. Acestea din urma, alaturi de China, India si Brazilia, vor ca statele industrializate sa dea un exemplu si sa adopte tinte mult mai ambitioase de reducere a emisiilor.
