Romania s-a bucurat de o colaborare excelenta cu Danemarca in realizarea proiectelor de tip Joint Implementation (JI), unul dintre mecanismele flexibile care permit statelor dezvoltate sa obtina unitati de reducere a emisiilor (ERU) prin realizarea de proiecte verzi in state incluse in Anexa B a Protocolului de la Kyoto. Pana in prezent, Danemarca are la activ noua proiecte implementate si deja functionale in Romania. ”Omul de legatura” este Mihai Brasoveanu, reprezentantul local al Agentiei Daneze de Energie, care de ani de zile vegheaza realizarea si monitorizarea proiectelor JI in Romania si alte state din sud-estul Europei. Intr-un interviu acordat ”Green Report”, el explica de ce, din cele 14 proiecte JI din Romania, 9 sunt cu Danemarca.
Interviu de Livia Cimpoeru
Pe lista proiectelor JI in Europa Centrala si de Est a Agentiei Daneze de Energie, Romania conduce detasat in privinta numarului de proiecte implementate in colaborare cu guvernul danez. E vorba de zece localitati in Romania care gazduiesc proiecte Joint Implementation, fata de semnificativ mai putine in cazul Bulgariei, Cehiei, Poloniei sau Rusiei. Cum explicati acest lucru?
Activitatea din Romania este cea mai substantiala colaborare de tip JI a Danemarcei in Europa de Est, iar pentru Romania colaborarea JI cu Danemarca este cea mai eficienta din cadrul capitolului JI schimbari climatice..
Din punct de vedere al implementarii mecanismelor flexibile ale Protocolului de la Kyoto, Romania este un exemplu foarte bun pentru categoria tarilor nou intrate in UE. Iar asta se datoreaza in mare masura echipei romanesti din perioada de pregatire si implementare, directoarei de atunci a Departamentului de Schimbari Climatice, Dumitra Mereuta, Vlad Trusca si Florentina Manea. O mentiune speciala se cuvine despre fostul sef al departamentului pentru schimbari climatice din Ministerului Mediului, Vlad Trusca, care astazi lucreaza in cadrul UNFCCC. El este unul dintre acei oameni care au facut multe lucruri exceptionale pentru Romania, prin pasiune si dedicatie.
Puteti sa ne oferiti cateva exemple de proiecte JI implementate?
In Romania au fost construite centrale pe rumegus in cinci orase, care sunt deja in functiune: Huedin, Vatra Dornei, Gheorghieni, Vlahita si Intorsura Buzaului. Ele au fost incluse in pachetul ”Rumegus 2000” – reabilitare sisteme de incalzire centralizata și utilizarea biomasei – primul si singurul proiect Joint Implementation de la noi implementat pe baza unei legi. Consultantii danezi s-au implicat inclusiv in obtinerea fondurilor europene necesare, aducand 40% din cofinantare.
De cand a inceput colaborarea cu danezii?
Insa prima centrala pe rumegus realizata in parteneriat cu Danemarca a fost proiectul pilot de la Tasca-Bicaz din judetul Neamt, care a debutat mult mai devreme si care a constituit un bun start pentru colaborarile ulterioare. Proiectul a demarat in 1998, cu un grant oferit de guvernul danez, ajungand ca pana la final sa fie acoperit integral de autoritatile de la Copenhaga.
In acea vreme, era o mare problema cu rumegusul rezultat de la exploatarile forestiere. Acesta era aruncat in rauri, ceea ce insemna un pericol extrem inclusiv moarte sigura pentru pesti, pentru ca absoarbe oxigenul din apa. Primarul din Tasca a fost extrem de activ si implicat, astfel ca a reusit prin arderea rumegusului pe post de combustibil sa ofere celor 5000 de suflete din localitate apa calda si caldura cu costuri extrem de reduse. In pausal, localnicii plateau doar un leu pe luna aceste servicii.
VARA – SANIE SI IARNA – CARUTA
In cazul unei astfel de localitati mici, cu venituri pe masura, cum se poate autosustine financiar o astfel de centrala?
Exemplul de la Tasca-Bicaz e foarte bun pentru ca, intr-adevar, intretinerea si functionarea centralei ar fi costat probabil 500.000 de dolari pe la urmatorii 20 de ani, bani care practic nu existau. In plus, vara centrala nu era atat de solicitata si ramanea mult rumegus nefolosit.
Zona e insa plina de gatere, iar proprietarii trebuie sa usuce cheresteaua pe timpul verii. Iar primarul Dragan ce s-a gandit? A solicitat ministerului danez al Mediului inca 70.000 de dolari pentru constructia unei camere de uscare a cherestelei. Aceasta a adus bani folosind rumegusul si surplusul de energie al centralei din timpul verii. Ca urmare, centrala se autointretine de zece ani.
Cand a inceput colaborarea cu Danemarca in proiectele JI?
Din 2002 a inceput implementarea proiectelor JI in baza unui Memorandum de Intelegere semnat intre Guvernele Roman si Danez. Printre acestea s-a numarat si crearea unui sistem de incalzire pe baza de energie geotermala intr-un cartier din Oradea, care practic a fost deconectat de la sistemul de incalzire CET (consum de carbune).
As putea afirma ca acesta este unul dintre cele mai curate proiecte JI din Europa, pentru ca foloseste energie geotermala regenerabila si in acelasi timp este complet lipsit de emisii. Apa e extrasa din zacamantul geotermal, trece prin schimbatoarele de caldura si apoi e reinjectata in subteran. Practic nu intra niciodata in contact direct cu atmosfera.
Au existat si proiecte pe imbunatatirea sistemelor deja existente?
Da, spre exemplu proiectul de la Drobeta Turnu Severin de eficientizare a sistemului de distributie a agentului termic. In prezent acolo exista un sistem foarte eficient de contorizare si transport si unul din cele mai moderne sisteme de dispecerizare si monitorizare din tara si chiar din Europa. Ar mai fi si proiectul de la Targu Mures, de recuperare a gazului metan de pe halda de la groapa de gunoi Cristesti. Gazul de halda contine 50% metan, iar ceea ce se recupereaza va merge catre compania locala de termoficare – proiectul este astazi in faza de testare finala.
Care e principiul dupa care se deruleaza proiectele Joint Implementation?
De la bun inceput se stabileste asa numitul ”baseline” – o masurare a emisiilor ce rezulta in lipsa proiectului. Apoi se realizeaza un proiect JI in urma caruia, spre exemplu, se consuma mult mai putin carbune pentru acelasi numar de apartamente. Astfel, economia de combustibil se traduce prin reducerea de emisii.
Conditia de baza este aceea ca, la final, reducerile de emisii rezultate din proiect sa fie transferate tarii care a implementat proiectul JI, in cazul nostru Danemarca.
Aceasta primeste in baza prevederilor Protocolului de la Kyoto asa numitele Emission Reduction Units (ERU – o unitate echivaleaza cu emisiile unei tone de bioxid de carbon echivalent). In cadrul Protocolului de la Kyoto se iau in considerare numai ERU rezultate in baza unor proiecte de reduceri de emisii care nu ar fi putut fi obtinute fara contributia Proiectului Joint Implementation.
In ce consta implicarea daneza in proiecte?
Consultanti platiti de Ministerul Danez al Climei si Energiei ofera 100% know-how pentru proiectare si implementare. Insa mai departe danezii nu-si impun propria tehnologie pentru realizarea efectiva a proiectului. Aceasta e ofertata, dar daca partea romana prefera altceva, nu e obligatorie. Insa de cele mai multe ori este aleasa tehnologia daneza, care patrunde prin calitate, nu prin impunere.
Orice proiect cu danezii este insa foarte atent supravegheat si monitorizat. Pentru ca pe ei ii intereseaza nu sa aiba un proiect pe hartie, ci in primul rand ii intereseaza ca acesta sa fie functional si, in al doilea rand, sa fie in beneficiul direct al comunitatii locale. Cred ca cele doua cuvinte care caracterizeaza cel mai bine modul de lucru al Danemarcei in proiectele JI sunt Implementare si Functionare. Dovada ca din cele 14 proiecte JI listate pe site-ul ministerului roman al Mediului, in 9 localitati romanesti gasim Proiecte JI in colaborare cu Danemarca si acestea sunt deja integral in functiune!
Sa inteleg ca nu exista posibilitatea ca proiectul initial sa se transforme in altceva..
In Danemarca, ONG-urile sunt extrem de atente la modul in care sunt cheltuiti banii publici, inclusiv in afara tarii. Institutiile daneze nu au voie sa colaboreze cu o entitate care nu respecta regulile. De aceea, din mecanismele protocolului de la Kyoto, danezii prefera varianta Joint Implementation, care presupune un control strict al proiectelor si elimina aparitia cazurilor de coruptie.
Exista chiar si un decalog – Corporate Social Reponsibility, un set de principii de la care institutiile daneze nu se abat in colaborarea cu alti parteneri. Acestea trebuie sa se asigure ca in proiectele lor nu se plateste la negru, se respecta siguranta la locul de munca etc. De altfel Ministerul Danez al Climei si Energiei in colaborare cu Ministerul Mediului din Romania asigura monitorizarea permanenta a acestor Proiecte JI in conformitate cu prevederile Protocolului de la Kyoto.
Ce speranta aveti pentru summit-ul de la Copenhaga?
Eu cred ca este o sansa reala pentru un acord post 2013, dupa expirarea Protocolului de la Kyoto. Stiu ca nu s-a ales intamplator Copenhaga pentru acest summit. Initial era programata sa aiba loc in alt oras, dar s-a facut un schimb tocmai pentru a exista mai multe sanse in obtinerea unui acord.
Danemarca a facut si va face in continuare eforturi pentru promovarea conceptului de reduceri de emisii de gaze cu efect de sera. Va pot da un exemplu elocvent al managementului reducerilor de emisii: Ministerul Danez al Climei si Energiei a implementat un proiect de reducere de emisii in Bangladesh special dedicat spre a compensa (cel putin) emisiile rezultate in urma organizarii COP/MOT Copenhaga – compensarea totala a emisiilor generate de transportul participantilor, consumul de energie aferent activitatilor summitului etc.
Ca un element de coloratura va informez ca Ministerul Danez al Climei si Energiei monitorizeaza chiar si emisiile rezultate in urma activitatilor cotidiene ale angajatilor sai. De exemplu, calatoriile cu avionul sunt monitorizate din punct de vedere al emisilor de CO2 echivalent, cu scopul de a fi compensate si a crea o entitate administrativa „emission free”.
Foto: Green Report
