Campania de salvgardare a Rosiei Montane este reluata in forta de organizatii ale societatii civile. Sub sloganul „Rosia Montana rezista! Tu ce faci ?“ va avea loc o noua conferinta dedicata campaniei impotriva proiectului distrugator al Gold Corporation, in data de 24 aprilie, la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucuresti. Chemarea la atitudine publica suna astfel:
„Daca vrei ca 4 munti si cel mai vechi oras din Romania impreuna cu cateva sate, biserici, monumente istorice si vestigii arheologice romane, dacice si protodacice sa nu dispara de pe fata pamantului…
Daca vrei ca in locul codrilor salbatici sa nu ramana un pustiu selenar pe care cateva secole nu va trai nimic…
Daca vrei ca tu si copiii tai sa nu suportati consecintele poluarii cu cianuri…
Daca vrei ca cel mai mare zacamant auroargentifer din Europa, situat in inima Muntilor Apuseni, sa nu ia calea strainatatii, iar statului roman sa-i revina o parte derizorie…
…vino sa luam atitudine!“
In acelasi timp insa continua eforturile de PR in favoarea Gold Corporation, la nivel inclusiv diplomatic. Recent, ambasadorul Canadei la Bucuresti, Philipe Beaulne, s-a aflat pentru doua zile intr-o vizita de lucru in judetul Alba. Prima zi si-a petrecut-o aproape in exclusivitate la Rosia Montana, unde va fi dezvoltat proiectul minier al Rosia Montana Gold Corporation – care are ca actionar majoritar firma canadiana Gabriel Resources, cu 80% din actiuni.
Vizita ambasadorului canadian a continuat la Alba Iulia, iar la conferinta de presa organizata, ambasadorul Canadei a declarat ca tara sa sustine proiectele companiilor canadiene in sectorul minier, fara a lasa sa se inteleaga ca cel din Romania ar fi mai special. Totusi, el a subliniat ca spera ca o decizie a autoritatilor romane sa fie luata cat mai curand.
„Am avut ocazia sa vizitez zona Rosia Montana si cred ca este un proiect de investitii foarte important. Desigur, decizia finala asupra proiectului va fi luata de autoritatile romane responsabile cu luarea unor astfel de decizii si de actionarii companiei, dar si pe baza studiilor care trebuie facute. Speram ca toate procedurile care mai sunt necesare pentru luarea unei decizii finale sa fie facute in timp util, fara tergiversari. Am aflat ca acest proiect este inclus in programul de dezvoltare economica al guvernului“, a declarat ambasadorul Canadei la Bucuresti.
Si „analistul economic“ consultant, ex-parlamentar, ex-bancher, ex-secu, ex etc, Bogdan Baltazar se implica activ in favoarea „canadienilor“ de la Gold Corporation, intr-un nou clip difuzat pe blogul www.zoso.ro.
In forma actuala, proiectul nu este de acceptat
La nivel public, academicianul Ionel Haiduc – Presedintele Academiei Romane s-a pronuntat transant: „In forma actuala, proiectul nu este de acceptat. Proiectul Rosia Montana a fost foarte cosmetizat, dar nu-l putem lua in consideratie, nu ne poate scapa esentialul: afecteaza mediul cultural si istoric. Daca exploatarea s-ar face in subteran, daca nu s-ar folosi cianura, daca nu s-ar distruge vestigiile romane si alte monumente valoroase, si daca statul ar detine 80% din participatie, poate ca ne-am opri sa discutam, sa cantarim beneficiile. In forma actuala, nu este de acceptat“.
„Aceste obiective geologice-geoarheologice si, totodata, cele mai solide si sfinte documente ale ontogenezei poporului roman nu pot fi distruse sub niciun motiv. Distrugerea acestor dovezi dintre cele mai convingatoare asupra latinitatii poporului roman ar constitui un act criminal la adresa istoriei si a viitorului neamului nostru! In unele tari europene vestice, obiective geoarheologice similare si chiar de importanta si faima inferioara sunt declarate monumente UNESCO, adica o mandrie si o avere de rang european si mondial“, a sustinut intr-o scrisoare deschisa adresata Presedintiei si Prof. cons. dr. Ioan Marza de la Departamentul de Geologie al Universitatii „Babes-Bolyai“ Cluj-Napoca.
Dintre analistii economici recunoscuti, Ilie Serbanescu a afirmat, de asemenea in cadrul unei conferinte publice, ca: „Din proiectul din Apuseni, statul nu se alege cu nimic. Sa fie clar! Nu pentru ca cei de la Rosia Montana sunt rai, iar altii ar fi mai buni. Nu. Asta-i statutul unei astfel de companii. Daca a existat precedentul Sterling in Marea Neagra, unde guvernul a vandut si ce nu avea, de ce sa ne miram ca avem un proiect Rosia Montana?“.
Lazlo Borbely – meditativ in fata a 300 de tone de aur
Organizatiile de mediu sunt in stare de alerta, pregatindu-se pentru ce este mai rau dupa declaratia de luna trecuta a ministrului UDMR al Mediului, care a inceput sa o dea la intors pe tema exploatarii miniere. In cadrul unei emisiuni televizate, ministrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely, a declarat ca procedura de evaluare a proiectului va fi reluata in momentul obtinerii unui Certificat de Urbanism valabil, anuntand ca va merge personal la Rosia Montana, impreuna cu ministrul Culturii, Kelemen Hunor, pentru a vedea realitatea de la fata locului.
„Daca RMGC vine cu un Certificat de Urbanism valabil, atunci trebuie sa pornim procedura de evaluare, conform tuturor procedurilor legale. In ce priveste problema tehnica, eu nu pot sa spun altceva: exista o legislatie europeana in Romania, acceptata de UE, si trebuie respectata“.
Partea cea mai interesanta a declaratiilor sale a fost insa urmatoarea: „La nivelul Uniunii Europene, exploatarea pe baza de cianura nu este interzisa. Iar cand ai trei sute de tone de aur, atunci te gandesti daca interzici sau nu. Eu, ca ministru al Mediului, nu pot sa fac altceva decat sa respect legislatia, care este europeana, care inseamna ca in Suedia, Finlanda se extrage pe baza de cianura, in momentul de fata, in Europa se extrage pe baza de cianura“.
Panteonul culturii romanesti din Apuseni este in primejdie nu numai din cauza proiectului Gold Corporation. Peste 20 de localitati din opt judete din vestul tarii – Caras-Severin, Hunedoara, Alba, Cluj, Arad, Bihor, Satu Mare si Maramures – sunt vizitate de investitori mai mult sau mai putin dubiosi in cautarea aurului dacic. Cele mai multe proiecte, opt la numar, vizeaza judetul Hunedoara, potrivit datelor Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM).
In spatele scandalului legat de proiectul de la Rosia Montana s-au fofilat rusi in primul rand, dar si investitori obscuri inregistrati in paradisuri fiscale care controleaza, prin una sau mai multe subsidiare romanesti, zacamintele si industria de exploatare a aurului Apusenilor.