La 1 decembrie 1926, Generalul Henri Mathias Berthelot (1861-1931), membru de onoare al Academiei Romane, dona Academiei „toata partea din averea aflata in Romania, atat in bunuri mobiliare, cat si imobiliare“, adica mosia primita in 1922 odata cu cetatenia romana, din comuna General Berthelot-Farcadin, „toate drepturile asupra solului si subsolului, precum si cladirile, plantatiile, ameliorarile de toate soiurile si tot avutul mobiliar aflandu-se pe sau in proprietate in clipa decesului meu“. Era, cum se consemneaza in Analele Academiei, „un dar de iubire pentru tara care-l infiase cu atata mandrie… pentru cultura neamului si legatura acestei culturi de a iubitei si glorioasei lui patrii“. Apoi, istoria a fost cum o stim si abia in urma cu cinci ani Academia Romana a redobandit conacul impreuna cu terenul agricol si silvic aferent.
In ziua de 6 iulie, in aula Academiei Romane a fost lansat Proiectul „Conservarea bio si geodiversitatii ca suport al dezvoltarii durabile si al cresterii economice si sociale a zonei Tara Hategului-Retezat“; pe 9 iulie, Proiectul a fost lansat in comuna Berthelot, jud. Hunedoara. Proiectul este realizat de Academia Romana, Universitatea Bucuresti si Asociatia Intercomunala Tara Hategului, sprijinit printr-un grant al Islandei, Liechtensteinului si Norvegiei in cadrul proiectelor europene. In deschidere, acad. Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane, aprecia ca „este un proiect complex care intereseaza din punct de vedere stiintific, economico-social, dar si din punct de vedere patrimonial pentru ca prevede refacerea conacului Berthelot“.
Acad. Paun Ion Otiman, secretar general al Academiei Romane, coordonatorul Proiectului, a prezentat pe larg acest proiect de cercetare interdisciplinara ale carei rezultate vor fi integrate intr-o strategie de dezvoltare socio-economica durabila a zonei Tara Hategului-Retezat. „Coreland cele trei tipuri de cercetari – biodiversitatea, geodiversitatea si de economie durabila, a subliniat acad. Paun Ion Otiman, dorim sa elaboram o strategie pentru dezvoltarea durabila a acestei zone“. Proiectul prevede si o campanie de educare si promovare a agriculturii ecologice si a dezvoltarii rurale.
Valoarea generala a Proiectului este de 2.083.337 euro, din care 1.579.865 euro din finantare externa. Intre obiectivele principale ale Proiectului enumeram: 1) Cercetarea si elaborarea de studii integrate pentru monitorizarea, conservarea si valorificarea biodiversitatii din Rezervatia stiintifica Gemenele-Retezat si a geoparcului Tara Hategului, pentru realizarea unei banci de date genetice vegetale si animale si dezvoltarea unei agriculturi ecologice, traditionale in zona. 2) Sprijin pentru o dezvoltare economica si sociala a zonei Tara Hategului cu organizarea unor campanii de constientizare a cetatenilor de necesitatea conservarii bio si geodiversitatii si de refacere a mediului prin curatirea si plantarea unei suprafete de sapte ha. 3) Reabilitarea cladirii din comuna General Berthelot, proprietate a Academiei Romane, si realizarea Centrului de Cercetari de Bio si Geodiversitate in Tara Hategului. 4) Elaborarea unei strategii de dezvoltare durabila a zonei Tara Hategului.
Subintitulandu-si comunicarea „Catre o Europa mai echilibrata, mai egalitara prin solidaritate, oportunitate, cooperare“, Stefan Barbalata a prezentat pe larg mecanismul financiar al Spatiului Economic European (SEE), o asociatie de 30 de state formata din tarile membre UE, la care se adauga Islanda, Liechtenstein si care, in principal, urmareste eliminarea discrepantelor in dezvoltarea economica intre tarile UE. Prof. Dan Grigorescu, de la Universitatea din Bucuresti, a prezentat comunicarea „Studii si cercetari de geodiversitate in Rezervatia stiintifica Gemenele-Retezat si geoparcul Tara Hategului“, o pledoarie temeinic argumentata pentru necesitatea desfasurarii cercetarilor privind geodiversitatea zonei in scopul unui management rational care sa tina seama de importanta acestui areal si considerarea acestor site-uri in cadrul unor trasee turistice. Amintind ca in anul 2000 au aparut primele geoparcuri din Europa, ca in 2004 s-a obtinut acordul national pentru geoparcul Tara Hategului si, in 2005, a fost cuprins in reteaua europeana, prof. Dan Grigorescu a enumerat efectele acestor cercetari dintre care am retinut: o cunoastere mai buna a geodiversitatii si a felului in care aceasta poate fi folosita in educarea tinerilor si, in general, antrenarea locuitorilor in amenajarile care se vor face. De asemenea, se are in vedere si dezvoltarea logistica pentru turism, revitalizarea traditiilor folclorice si a celor artizanale din regiune.
Dr. Madalin Enache, directorul Institutului de Biologie al Academiei Romane, a prezentat tema proiectului de cercetare „Evaluarea starii actuale de monitorizare a habitatelor si speciilor din zona Tara Hategului-Retezat in vederea stabilirii unor masuri de protectie“, in fapt, modul concret in care specialistii acestui institut se vor implica in realizarea Proiectului. Obiectivul cercetarilor este evaluarea populatiilor de pasari, plante si coleoptere existente, valoarea habitatelor de interes national si comunitar, variabilitatea genetica in cazul populatiilor de plante periclitate. Impreuna pot constitui un suport pentru politicile in domeniul biodiversitatii pentru ca e absolut necesar sa se cunoasca precis stadiul in care masurile luate pana acum au avut succes sau in ce masura au fost suficiente pentru atingerea tintelor propuse. Desfasurate cu respectarea cadrului legal de la nivel european si national, cercetarile se vor finaliza in stabilirea prioritatilor pentru actiunile de conservare, ca parte componenta a viitoarelor planuri de dezvoltare. In aceeasi perspectiva, prof. univ. Alexandru Bogdan, membru corespondent al Academiei Romane, a infatisat activitatea Centrului de Studii si Cercetari pentru Biodiversitate Agrosilvica „Acad. David Davidescu“ al Academiei Romane, pe care il conduce, si participarea acestuia in activitatea Centrului de Cercetari de Bio si Geodiversitate Tara Hategului. In comunicarea sa „Modele de revitalizare a vietii sociale si economice in zona Tarii Hategului“, dr. Valeria Florian, de la Institutul de Economie Agrara al Academiei Romane, a conturat obiectivele cercetarilor complexe de elaborare a strategiei de dezvoltare rurala din Tara Hategului, in care vor colabora cu ceilalti parteneri in scopul unei bune functionalitati a strategiei.
In prezentarea comunicarilor s-a remarcat preocuparea statornica pentru ca cercetarile pluri si interdisciplinare sa asigure o cat mai riguroasa cunoastere a tuturor aspectelor realitatii concrete intr-o conceptie integrativa viabila, concretizata intr-un model care sa asigure Proiectului reusita demna de traditiile Academiei Romane si la nivelul exigentelor contemporane.
