Negcocierile pentru un acord amplu in domeniul combaterii schimbarii climatice raman in impas, in ciuda faptului ca din ambele parti au venit propuneri interesante: state in curs de dezvoltare s-au oferit sa depuna eforturi sustinute pentru a opri despaduririle in regiuni ecuatoriale cheie, precum Amazonia, bazinul Congo si Indonezia, iar de cealalta parte SUA au acceptat ideea de a finanta aceste eforturi, alaturi de statele membre ale UE si de alte tari dezvoltate economic.
Unsprezece state din bazinul fluviului Congo, sustinute de presedintele francez Nicolas Sarkozy, si-au exprimat disponibilitatea de a combate taierile ilegale, dupa ce anterior Brazilia si Indonezia, alte doua state care detin suprafete importante de padure ecuatoriala si-au exprimat disponibilitatea in acest sens, cu conditia ca statele dezvoltate sa finanteze aceste eforturi, menite sa ofere compensatii pentru populatiile din regiunile respective care vor fi lipsite de o activitate importanta, si anume prelucrarea lemnului.
Impaduririle sau cel putin mentinerea constanta a suprafetelor de padure de pe glob, dintre care padurile ecuatoriale joaca un rol deosebit, alaturi de taigalele siberiana si canadiana, sunt considerate a fi una dintre cele mai eficiente masuri de reducere a cantitatii de dioxid de carbon, care s-a acumulat sistematic in ultimele decenii in atmosfera. Daca se va ajunge la o intelegere in acest sens, Rusia s-ar putea alatura eforturilor de combatere a schimbarii climatice, dat fiind faptul ca premierul Putin a declarat expres, cu circa doua saptamani inintea inceperii Conferintei, ca “recunoasterea rolului padurilor siberiene” este o conditie fara de care Rusia nu-si va asuma obiective mai indraznete de reducere a emisiilor.
In acest moment, o propunere privind salvgardarea si eventual cresterea gradului de impadurire este sustinuta in prezent de 13 state, respectiv Brazilia, Indonezia, si 11 state din bazinul fluviului Congo. Impreuna, aceste state reprezinta cvasi-totalitatea teritoriilor de padure ecuatoriala, cele mai mari consumatoare de dioxid de carbon din lume. De cealalta parte, Statele Unite ale Americii au anuntat, prin vocea Secretarului de Stat Hillary Clinton, ca “vor contribui” cu 100 de miliarde de dolari pe an pana in 2020 pentru lupta impotriva schimbarilor climatice, cu conditia ca marile economii emergente (in principal China, India si Brazilia), sa dea dovada de transparenta.
“In cadrul unui acord in care toate principalele economii se vor angaja sa intreprinda actiuni semnificative de reducere a emisiilor cu gaze cu efect de sera si vor oferi toata transparenta necesara pentru aplicarea acestora, Statele Unite ale Americii sunt gata sa contribuie cu 100 de miliarde de dolari pe an pana in 2020” pentru a lupta impotriva schimbarilor climatice, a declarat dna Clinton. Aceasta suma este cea pe care Comisia Europeana a considerat-o la randul sau necesara pentru a raspunde nevoilor de adaptare a tarilor in curs de dezvoltare la consecintele modificarilor climatice si de diminuare a emisiilor de gaze poluante.
