In ciuda succesului de proportii, agriculturii europene incepe sa-i fie taiat avantul bio, caci fermierii ei au imbatranit si cine sa le duca munca mai departe? Cei din Romania, a fost raspunsul gasit la problema lor. Cererea de produse de la fermierii bio romani este deja de cel putin trei ori mai mare decat oferta.
Nu numai europenii le vor productia, dar si piata interna, nu cu multi ani in urma relativ indiferenta la productia bio, isi cere acum partea. Dupa cum spune presedintele Federatiei Nationale de Agricultura Ecologica din Romania, ing. Ion Toncea, chiar si-o primeste: „Productia bio se ridica la 150-180 de milioane de euro, din care 75-80 de milioane de euro sunt exporturile, restul e piata interna“.
Concretizate intr-o diversitate enorma, continua el, de la branzeturi la ciuperci si fructe de padure pana la melci, carnuri si cereale, de la plante medicinale, miere si legume pana la floarea-soarelui. Sunt cu 30% pana la 100% mai scumpe decat cele provenite din agricultura conventionala si, a observat Ion Toncea, in Romania inca sunt cumparate in special pentru batrani, bolnavi si copii.
„Nu au cum sa nu fie mai scumpe, intregul proces al lor de producere e mult mai scump. Semintele sunt mult mai scumpe, si ele trebuie sa fie certificate ecologic, nu soiuri hibride sau modificate genetic, pe care in majoritate le cumparam din afara, chiar acum lucram la un program de samanta de foarte buna calitate la toate culturile, pe care sa le producem ca oamenii sa le cumpere de la noi, nu sa alerge dupa ele in Franta si in Germania, cand de fapt ele exista foarte bine la statia legumicola de la Buzau, de exemplu, cum s-a mai intamplat! Lucrarile solului sunt si ele mai scumpe, de buruieni scapi mecanic, la legume sunt niste perii ca tamburii care curata strazile, nu cu ierbicide, plus ca echipamentele sunt speciale, de serie mica, deci si ele mai scumpe. Ingrasamintele ecologice pe care le aplicam noi sunt si ele, de asemenea, mai scumpe, sunt facute din extracte din plante si se aplica pe frunza“.
Fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabara priveste cu reticenta agricultura bio si eficienta metodelor folosite de ea: „Nu au cum sa se apere bio daca, sa zicem, sfredelitorul le ataca porumbul. Acesta, daca nu e combatut cu pesticide, produce niste alfa toxine care sunt mai groaznice decat toate pesticidele. Sau atacul de plosnita… odata pornit nu ai cum sa-l mai opresti".
Ion Toncea il contrazice: „Va spun, in lumea asta vegetala, orice nas isi are nasul! Sfredelitorul are un daunator natural pe care daca l-am lasa si nu l-am mai combate cu insecticide ar face treaba foarte buna. E o musculita, tricograma se numeste, ce-si depune ouale in ouale de sfredelitor, cu care se si hraneste. Plosnita la randul ei are un pradator natural, paianjenul rosu, care-i mananca ouale intr-o veselie, sunt studii facute de doamna Banita la Craiova, numai sa nu-l distrugem. Fermierii ecologici stiu aceste lucruri si mai stiu si altele…“.
Valeriu Tabara mai are si altele de reprosat agriculturii ecologice din Romania: „Nu stiu ferma ecologica din Romania care sa permita analize la produsul finit ecologic. Da, ferma respectiva a fost verificata, pamantul nu are reziduuri chimice, apa freatica e curata, plantele nu sunt contaminate cu organisme modificate genetic, dar vine o ploaie acida peste cultura respectiva, sa zicem… pai, produsul ala mai e ecologic? Nu, dar se vinde ca fiind ecologic!“.
Presedintele Federatiei Nationale de Agricultura Ecologica riposteaza: „Sa-mi dea un singur exemplu de astfel de fermier, ca altfel e inadmisibil sa vorbesti asa. Pana in acest moment, eu nu am auzit de nici un scandal ca noi, in Romania, am fi incalcat regulamentul de productie. Ba din contra, cererea de productie in ultimii cinci ani depaseste cu mult capacitatea noastra de productie. Si din Romania, si din strainatate, tocmai pentru ca e vorba de marfa de foarte buna calitate“.
Tocmai de aceea, continua Ion Toncea, in Romania exista nu mai putin de 14 organisme de inspectie si certificare ecologica private, aprobate de Ministerul Agriculturii: „In aproape toate tarile din UE este asa. De ce? Tocmai ca sa se dea un plus de profesionalism si pentru ca exista aceasta practica a comerciantilor straini, care nu ar accepta ca inspectia si verificarea produselor ecologice sa fie facuta de un organism romanesc, prefera sa fie facuta de un organism strain, pe care-l cunosc si cu care au mai lucrat. Nu ar ajunge mai putin de 14 astfel de organisme, caci sunt tot mai multi comercianti straini care vin sa cumpere din Romania. Ei impun ca certificarea sa fie facuta de organismul Cutare si tot ei o platesc. O medie ar fi 120-150 de lei la hectar“.
Din acest motiv, fermele ecologice sunt obligate sa raporteze chiar si daca au vazut un avion ce a varsat ingrasaminte conventionale prin vecini, riscul de a minti fiind prea mare, spune Ion Toncea: „De exemplu, in caz de invazie, omul cere acordul sa-si salveze recolta, folosind si alte mijloace decat cele ecologice, anuntand astfel ca productia sa nu va mai fi o vreme ecologica. E mai cinstit sa faci asa, ca apoi daca te descopera risti sa iesi definitiv din schema bio“.
Prof. univ. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, afirma si el ca sistemul agriculturii ecologice e mult mai puternic monitorizat decat cel al agriculturii conventionale: „Un producator ecologic trebuie sa primeasca eticheta cu Agricultura Ecologica a statului si sigla organismului de inspectie si certificare, cel care a urmarit solul, aerul, pana la ambalarea produsului, iar acestia raspund cu capul daca nu e asa. Ceea ce nu se intampla in agricultura conventionala, care e 90% din agricultura lumii si care aduce si marele profit“.
Teama marilor producatori din agricultura conventionala de agricultura ecologica este si in spatele studiului dat publicitatii de Food Standards Agency din Marea Britanie care a facut valva cu mai bine de o saptamana in urma, crede prof. Mencinicopschi. Studiul sustinea in fata consumatorilor de alimente bio, a caror piata are o valoare de 3,5 miliarde de euro numai in Marea Britanie, ca acestea nu sunt nici mai nutritive, nici mai sanatoase decat cele provenite din agricultura conventionala si afirma ca a tras concluzia luand in calcul un numar urias de analize, 50.000, din anul 1958 pana in prezent.
„Eu sunt revoltat de aceasta mizerie“, spune prof. Mencinicopschi, „sunt tari precum Franta, Germania, Marea Britanie sau Austria in care trendul acesta ecologic e foarte puternic, deci si interesele de a-l combate sunt foarte mari. Cata vreme nu prezinta analize pe fiecare produs ecologic in parte, studiul nu poate fi luat in seama. Chiar prin absurd, daca alimentele bio n-ar fi mai nutritive, mai sanatoase si mai curate n-au cum sa nu fie, numai daca iei in calcul ingrasamintele chimice, hormonii de crestere si altele care raman in alimentele provenite din agricultura conventionala. Se foloseste inca o data stiinta ca sa manipuleze opinia publica, stiinta a fost la greu manipulata si folosita ca argument din interese economice foarte mari de multe ori“.
Conditiile ca o ferma sa devina ecologica
Fiecare ferma care vrea sa devina ecologica va trece in primul rand printr-o cartare agrochimica, care include analizele de sol, pentru a identifica nivelul reziduurilor de ingrasaminte, ierbicide si pesticide chimice, inclusiv testarea nivelului de metale grele. Este verificata de asemenea curatenia apei freatice din zona, dupa care ii este recomandata perioada de conversie (perioada in care va deveni curata) ce dureaza minim doi ani, dar si patru, cinci sau i se da verdictul fara intoarcere: ferma nu poate deveni niciodata ecologica. Un producator ecologic nu are voie sa foloseasca soiuri hibride sau modificate genetic nici de plante, nici de animale si nu are voie sa foloseasca decat ingrasaminte, ierbicide, pesticide, fungicide ecologice.
In 2008, Agricultura ecologica a fost scoasa din Programul national de dezvoltare a agriculturii din Romania, spune Ion Toncea, prin urmare nu primeste subventiile pentru agricultura ecologica de la UE: „Primim doar subventiile pe care le primeste orice agricultor din Romania, nu cele de la UE in valoare de 150-600 de euro pe hectar pentru agricultura ecologica. Poate daca n-am fi fost scosi din program am fi primit si noi maxim 400 de euro, nu sub 100 de euro cat primim acum“ .
Infrastructura bio ne lipseste
Norocul Romaniei, spune presedintele Federatiei Nationale a Agricultorilor Ecologici din Romania, este ca are pamanturi curate: „La noi consumul de ingrasaminte chimice e foarte mic, 54 kg de azot, fosfor si potasiu este media, ceea ce inseamna nimic, in conditiile in care efectele unui ingrasamant chimic asupra solului, si benefice, si malefice, se simt de la 80 kg in sus. Se intampla asa si din cauza saraciei agricultorilor, si din cauza scumpetei lor, ca au ajuns la fel de scumpe ca aurul“.
De aici si sansa Romaniei de a face bani din agricultura ecologica, mai ales ca Europa nu mai are fermieri tineri. „Productia ecologica in UE bate pasul pe loc, cantitatea n-a mai crescut, pentru ca fermierii au imbatranit si nu vin altii tineri sa le ia locul. De aceea isi indreapta atentia spre Romania. Iau de la noi materie prima si o folosesc in infrastructura lor de prelucrare, care la noi nu prea exista. Asta si spuneau si colegii francezi: De ce sa vin la voi in Romania sa investesc in ea, cand eu o am deja? Mai bine, dati-mi produsele si le prelucrez eu aici“, spune Ion Toncea.
Citeste articolul in Cotidianul
Foto: cotidianul.ro
