In timp ce marii bancheri au intrat in forta pe piata tranzactiilor cu permise de poluare, Conferinta de la Copenhaga privind climatul bate pasul pe loc, capul de afis fiind tinut de demonstratiile impotriva incalzirii globale.
La aproape o saptamana de la debut, singurul succes al Conferintei ONU de la Copenhaga privind climatul este decizia UE de a acorda 7,2 miliarde de euro tarilor in curs de dezvoltare, pe o perioada de trei ani, pentru a face fata schimbarilor climatice. Marea Britanie, Franta si Germania au anuntat ca vor contribui cu cate 1,26 miliarde de euro la aceste fonduri, Suedia va oferi 800 de milioane de euro, iar Italia – 600 de milioane. Romania, una dintre tarile cel mai puternic lovite de criza, va avea o contributie simbolica, de doar 5.000 de euro, scrie „EUobserver“. Este cea mai mica suma acordata de un stat UE.
Letonia, aflata si ea in plina recesiune, va contribui cu 30.000 de euro, iar Bulgaria cu 20.000 de euro.
Pana acum, la Copenhaga a fost prezentat un proiect de acord care prevede ca tarile industrializate vor reduce emisiile de dioxid de carbon cu 30-40% pana in 2010, in raport cu 1990, o tinta ambitioasa chiar si fata de cea propusa in cadrul UE – o reducere cu 20%. SUA s-au opus insa acestui proiect, deoarece reducerile prevazute sunt obligatorii pentru statele industrializate, nu si pentru tarile in curs de dezvoltare. Presedintele Frantei a cerut UE sa accepte reducerile de 30%, insa Polonia si Italia au respins, in cadrul Consiliului European, acest obiectiv ambitios.
Cele mai aprinse dispute au fost provocate de gestionarea asa-numitelor permise de poluare, introduse prin Protocolul de la Kyoto si folosite deja in cadrul UE. Comparate deseori cu indulgentele medievale, permisele pot fi cumparate de companiile care vor sa polueze peste limita permisa de la companii sau state care au reusit sa emita o cantitate mai mica de noxe. Metoda nu este foarte eficienta. Spre exemplu, scrie Agerpres, daca Marea Britanie ii plateste Chinei sa renunte la o centrala pe baza de carbune si sa construiasca in schimb un baraj, Londra pune respectiva actiune la reducerile ei, in schimb permitandu-se sa mentina o centrala pe carbune in Marea Britanie. In acelasi timp, China pune respectiva schimbare de situatie la reducerile sale, ceea ce face ca o tona de carbon sa fie luata in calcul de doua ori. La fel, „The Independent“ arata ca SUA pot cumpara cotele de emisii de la romani si sa sustina ca au redus din emisii, chiar daca acest lucru nu reprezinta mai mult de o fictiune legala.
Cum UE a infiintat deja un Sistem de Comercializare a Emisiilor, lupta impotriva incalzirii globale s-a transformat intr-o mare afacere pentru grupurile de lobby si pentru evazionisti. Europol a anuntat, chiar in timpul Conferintei de la Copenhaga, ca a depistat fraude de 5 miliarde de euro in tranzactionarea acestor permise. Fraudele au fost comise in special in Marea Britanie, Franta, Spania si Olanda. Valoarea totala tranzactionata pe piata permiselor de poluare a fost de circa 100 de miliarde de euro.
Comertul cu permise de poluare s-a extins si in Statele Unite. In spatele afacerii se afla chiar Al Gore, fostul vicepresedinte american transformat in promotor al luptei impotriva incalzirii globale. Gore a infiintat prima bursa de acest gen la Chicago, in 2003, si a pus bazele unei companii de profil si la Londra. In aceasta afacere, Gore il are partener pe Henry Paulson, fost secretar al Trezoreriei SUA pana in ianuarie 2009. Paulson a fost si ex-presedinte al Goldman Sachs, una dintre bancile acuzate de provocarea crizei financiare din SUA. Goldman Sachs a cumparat, in 2008, 10% din actiunile bursei americane a permiselor de poluare.
Cum Conferinta bate pasul pe loc, cele mai mediatizate sunt protestele si nu acordurile la care sa fi ajuns reprezentantii celor 192 de state participante. Circa 100.000 de persoane au participat la manifestatiile de sambata, potrivit organizatorilor, iar unii dintre acestia au vandalizat magazinele din capitala Danemarcei. Un politist a fost ranit, iar patru automobile au fost incendiate. Politia a arestat 968 de demonstranti, iar duminica a anuntat eliberarea acestora. Organizatorii protestelor de la Copenhaga au acuzat politia daneza de „violari ale drepturilor omului“ dupa arestarile operate. „Politia daneza a arestat, fara a face deosebire, sute de militanti in timpul manifestatiei care a adunat 100.000 de persoane pe strazile din Copenhaga. Arestarile s-au produs in momente si in locuri diferite, indepartate de incidentele sporadice inregistrate“, atrage atentia intr-un comunicat coalitia Climate Justice Action, citat de Agerpres.
Disperarea natiunilor sarace
Micul stat insular Tuvalu, cu o populatie de doar 14.000 de locuitori, pare sa fie vedeta dezbaterilor asupra modificarilor climatice de la Copenhaga. Situat la doar 2 metri peste nivelul oceanului, arhipelagul din Pacific este amenintat de cresterea nivelului apelor. Cicloanele au facut ca valurile sa erodeze tarmul si apele au patruns in zonele arabile, distrugand culturile. In aceste conditii, negociatorul din Tuvalu, Ian Fry, a adresat un mesaj emotionant liderilor intruniti la Copenhaga: „Aceasta nu este doar problema statului Tuvalu. Milioane de oameni sunt afectati. Domnule presedinte, nu am venit aici pentru publicitate. Am refuzat chiar sa dau declaratii presei. Ca un umil functionar al guvernului din Tuvalu, va rog sa reflectati serios la aceasta problema. M-am trezit dimineata plangand. Nu este usor pentru un om matur sa recunoasca asta. Soarta tarii mele se afla in mainile dumneavoastra“.
