Eficientizarea energetică a unei locuințe poate fi făcută și în etape, pe parcursul mai multor ani, în funcție de disponibilitatea financiară a proprietarului. Este important însă ca locatarii să schițeze un plan încă de la început, să clarifice situația în care se află și unde vor să ajungă, dar și să tragă linie la final pentru a putea măsura rezultatele obținute. Acest plan de măsuri poartă un nume: pașaportul energetic al clădirii.
Un exemplu concret de eficientizare a propriei locuințe a oferit președintele Asociației Cluster Pro-nZeb, ing. dr. Horia Petran, și a fost prezentat în cadrul „Reporting: Climate – academia de mediu pentru jurnaliștii din România”, un program derulat de Asociația ECOTECA și GRF+.
Locuința face parte dintr-o clădire în care locuiesc două familii, adică un duplex, construit în anul 1939. Cea de-a doua familie nu a dorit niciun fel de intervenție.
Faza incipientă:
- În anul 2000 s-a început cu înlocuirea centralei termice cu un cazan pe gaz și un boiler ACM;
- În 2007, s-a termoizolat fațada, s-a amenajat spațiul interior și s-a construit o verandă de acces.
De-abia în 2019 s-a luat decizia renovării pentru a aplica principiile nZEB, adică de clădire cu consum de energie aproape de zero, și de a transforma locuința într-o casă pasivă. Tot atunci s-a stabilit și un plan în acest sens.
Istoricul intervențiilor:
- În 2020, centrala termică pe gaz a fost înlocuită cu o pompă de căldură aer-apă. S-au luat măsuri de recondiționare și etanșare a ferestrelor. S-a instalat un sistem de ventilare cu recuperare de căldură.
- În 2022, s-a instalat un modul solar termic, apoi un sistem fotovoltaic, după ce au fost efectuate reparațiile la acoperiș. Casa a fost inclusă în programele Casa Eficientă Energetic și Casa Verde Fotovoltaice (AFM), însă s-a obținut finanțare doar parțial prin aceste programe.
- Din 16 martie 2023, utilizatorul a devenit prosumator.
Dacă indicatorul de performanță maxim admis pentru clădiri nZEB pentru consumul de energie primară este de 127,9, în cazul său acesta ajunge la numai 72.
Emisiile de dioxid de carbon ale locuinței sunt zero, deoarece, deși nu are baterii, cantitatea de energie produsă din surse regenerabile (pompa de căldură, solar termic și fotovoltaic) este mai mare decât cea consumată. „Prin schema de compensare aplicată prosumatorilor – export și pot să îmi iau înapoi. E ca și cum aș avea o baterie mare care se cheamă sistemul electroenergetic național”, a explicat Petran.
În ceea ce privește performanța energetică, există cinci utilități ale locuinței:
- Încălzire
- Răcire
- Apă caldă de consum
- Ventilare mecanică
- Iluminat și electrocasnice
În cazul acestei locuințe, costul total de renovare a fost de aproximativ 500 Euro/metru pătrat, însă aproximativ 100 Euro/metru pătrat sunt costuri legate de renovări care nu au legătură cu eficiența energetică, deci aceasta a costat undeva la 400 Euro/metru pătrat.
Horia Petran a remarcat că există un minus de consum de aproximativ 30%, însă a subliniat și că proprietarii folosesc electrocasnice, precum cuptorul electric sau mașina de spălat, în momentele în care există producție de energie din fotovoltaic. „Nu mai sunt dependent de prețurile care cresc într-o veselie. De la anul nu mai au niciun motiv să plafoneze prețurile după alegeri. Eu nu mai sunt dependent de așa ceva. (…) Sunt protejat”, a subliniat inginerul.
Petran a mai spus că izolarea poate fi făcută și în blocurile „comuniste”, însă a subliniat necesitatea ca proiectele să fie gândite și bine implementate de la început. „Apartamentele din blocurile comuniste: facem același lucru, dar o singură dată. Nu făcut de mai multe ori. 80 – 90% din blocurile reabilitate până acum trebuie să le renovăm încă o dată dacă vrem să avem într-adevăr eficiență”, a spus el.
Ce ne împiedică să renovăm?
În acest moment, nu există servicii oferite în piață prin care un utilizator să poată beneficia de acest „pașaport energetic”. Adică un expert să îi ajute pe proprietari să calculeze unde sunt și unde doresc să ajungă. Odată cu implementarea acestuia, și băncile ar putea oferi instrumente de finanțare etapizate celor care doresc să devină locatarii unor case pasive.
Un prim astfel de „pașaport” a fost realizat pentru clădirea Primăriei Roman, cu ajutorul Asociației Terra Mileniul III. Mai multe informații aici: Pașaport energetic pentru Primăria Roman: clădire cu emisii zero până în anul 2050
Arhitectul Sergiu Petrea, de la Tecto Arhitectura, a subliniat, la rândul său, câteva nevoi majore ale sectorului:
- Instrumentele de calcul;
- Personalul calificat.
Mai mult decât atât, pentru toate construcțiile trebuie aplicate principiile nZEB, potrivit legislației care este deja în vigoare, iar din 2030, acestea vor trebui să fie ZEB (zero emissions buildings).
„Trebuie să abordăm holistic clădirile. Este foarte important să avem echipe interdisciplinare. Metoda veche de lucru în care un arhitect venea, avea o idee, făcea un proiect, apoi mergea la structurist care făcea o structură, apoi mergea la instalator care calcula un necesar de căldură și așa mai departe este perimată. (…) este important să aduci experții de la început și să lucreze împreună”, a spus Petrea.
El a atras atenția și asupra problemelor de implementare actuale. Una dintre ele este folosirea necorespunzătoare a materialelor și montajul greșit, în principal al ferestrelor.
Reprezentantul ROENEF, Mihai Moia, a spus că, în acest moment, la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației există un grup care lucrează la implementarea noii directive privind alinierea la standardele ZEB. Aceasta își propune ca până în 2030 toate clădirile să ajungă la performanța de zero emisii.
Citește și:
1,4 miliarde de lei pentru creșterea eficienței energetice în clădirile publice
Proiect pilot PATRES: Prima grădiniță din Brașov care devine prosumator
