Aproape 40 de hectare de padure de langa Brasov vor fi rase si inlocuite cu partii de schi. „Marea defrisare” pregatita de autoritatile locale are ca miza o asazisa dezvoltare turistica, in care natura – pricipala atractie a zonei – e sacrificata. In mod paradoxal, in lipsa unei strategii de dezvoltare pe termen lung, proiectul de investitii s-ar putea transforma intr-o noua gaura neagra in bugetul Ministerului Turismului.
Text de Raluca Petrescu
Pe locuri, fiti gata, defrisati!
O competitie sportiva de tineret, ce se va desfasura pe parcursul a sase zile, in 2013, a agitat spiritele autoritatilor romane, care s-au apucat sa aduca statiunile de pe Valea Prahovei la standarde internationale. In conditiile in care ninsorile din ultimii ani sunt tot mai slabe in zona, zapada necesara viitoarelor partii din Poiana Brasov va fi obtinuta prin amenajarea unui lac de acumulare artificial, de 14.000 de metri patrati. Pentru construirea acestuia si prelungirea partiilor, autoritatile locale din Brasov au hotarat sa defriseze 38 de hectare de padure.
Decizia primariei este sustinuta printr-o hotarare a Consiliului Local Brasov, din 22 octombrie 2009, prin care se aproba „scoaterea definitiva din fondul forestier, fara compensare, a suprafetei de 38,23 ha”. Cu alte cuvinte, edilii au decis, din varful pixului, ca o padure de aproape 40 de hectare sa fie rasa de pe fata pamantului fara ca fondul forestier din Romania sa obtina in compensatie nici macar un pomisor in alta zona.
Nu se vede legea din cauza copacilor
In Romania, investitiile mari sunt de interes national, insa fondul forestier national – nu. Contactati de „Green Report”, reprezentantii Primariei Brasov au spus ca investitia face parte din proiectul „Schi in Carpati”, astfel incat nu sunt obligati sa compenseze scoaterea celor 38 de hectare de padure din fondul forestier. Daca ar fi sa luam de bun articolul 35 din Codul Silvic, lucrurile sunt foarte clare: „Reducerea suprafetei fondului forestier national este interzisa”. In urmatorul articol insa, dupa o reteta devenita clasica in legislatia romaneasca, aflam ca este totusi permisa „reducerea suprafetei fondului forestier national prin scoatere definitiva, pentru realizarea obiectivelor de interes national, declarate de utilitate publica, in conditiile legii”. Pentru ca fondul forestier national sa nu fie decimat in urma nenumaratelor exceptii permise de lege, reglementarile impun compensarea suprafetelor despadurite cu plantari de arbori pe terenuri echivalente.
Chiar si asa, compensarea poate fi evitata. Potrivit directorului Directiei Fond Forestier si amenajarea padurilor din cadrul Romsilva, Codrut Bilea, „un teren poate fi scos din fondul forestier national fara compensare in cazul unor obiective de utilitate publica si de interes national, in conditiile prevazute de Codul Silvic”. Astfel, obligatia devine relativa, iar solicitantul „poate compensa, la cerere” suprafata defrisata, caz in care nu se mai plateste contravaloarea terenului scos din fondul forestier national.
Natura, promovata prin defrisari
„Vor fi scoase din fondul forestier aproximativ 38 de hectare, dar, conform unor prime masuratori, defrisarea va afecta aproximativ 25 de hectare. In acest moment se refac calculele, pentru a se incerca reducerea si mai mult a suprafetei afectate de defrisare. Zona propusa nu face parte dintr-o arie protejata”, se arata intr-un raspuns al Primariei Municipiului Brasov dat la solicitarea „Green Report”. Initiativa are, ca in majoritatea covarsitoare a cazurilor, argumente economice. „Este un proiect necesar nu doar pentru turismul din Brasov, ci pentru intreaga economie romaneasca, avand in vedere faptul ca turismul este un domeniu prioritar pentru dezvoltarea economica a tarii. Aceasta zona este cea mai atractiva zona pentru turismul de iarna, dar a avut de suferit din cauza calitatii domeniului schiabil, a lipsei de partii, dar si a lipsei de zapada”, au spus reprezentantii primariei. In pofidaintrebarii lansate de „Green Report”, Primaria Brasov a evitat sa specifice daca a demarat lucrarile de defrisare, limitandu-se sa precizeze ca a inceput demersurile pentru obtinerea avizelor si autorizatiei de construire. Termenul de finalizare a proiectului este de 23 de luni de la data semnarii contractului (19.09.2009).
Ce-i trebuie chelului…
O parte din banii ce se vor topi odata cu zapada din Valea Prahovei provin de la Ministerul Turismului. Acestia au fost alocati printr-o hotarare de guvern de aprobare a sustinerii financiare pentru autoritatile administratiei publice locale, in completarea surselor proprii ale acestora, pentru finantarea proiectelor de investitii in turism pe anul 2009. Si asta pentru ca, peste trei ani, Brasovul va fi gazda Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOT E). Competitia este dedicata tinerilor cu varste intre 13 si 18 ani si se va desfasura intre 17-22 februarie 2013, in statiunile din Brasov, Rasnov, Predeal, Sinaia, Busteni si Azuga.
„Avand in vedere notorietatea acestei competitii, se va crea o imagine foarte buna pentru turismul de iarna si va atrage practicantii sporturilor de iarna, aceasta zona constituindu-se ca alternativa la destinatiile traditionale cum ar fi Austria, Elvetia”, au declarat, optimisti, reprezentantii Primariei Brasov. Potrivit acestora, valoarea contractului este de 23.393.396 de euro, fara TVA, iar pana in acest moment fondurile au venit de la Ministerul Turismului si de la bugetul local.
Pe de alta parte, in iunie 2009, primarul Brasovului, George Scripcaru, declara pentru Mediafax ca valoarea proiectului se va ridica la 70-80 de milioane de euro, adica de aproape trei ori mai mult decat sustine primaria.
Cum se topesc banii pe partii
Avem nevoie de partii? Unii ar spune ca da. In Brasov, turistii iubitori de schi au in prezent posibilitatea dea folosi sapte trasee (Partia Lupului, Sulinar, Subteleferic, Drumul Rosu, Kanzel, Stadion si Bradul). Dar proiectele de dezvoltare durabila in turism inseamna mai mult decat mobilizarea spontana pentru un eveniment pentru care se vor cheltui sume uriase, fara a se cunoaste beneficii cuantificabile. Investitia in partiile de la Brasov vine in contextul in care marile statiuni de schi din Europa se confrunta cu o situatie de criza: temperaturile din timpul iernii au crescut, iar zapada se mentine o perioada prea mica pentru ca exploatarea partiilor sa mai fie rentabila.
Conform unui studiu publicat anul trecut de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), aproape doua treimi din statiunile din Alpi au fost inchise in lipsa zapezii, consecinta directa a schimbarilor climatice. Schimbari climatice care, culmea, sunt cauzate in mare parte de defrisarile necontrolate. In pofida riscurilor, majoritatea statiunilor din regiunea noastra urmeaza sa fie localizate la altitudini de sub 1.500 de metri, nivel considerat in Alpi drept minimum la care o partie poate fi considerata viabila, din perspectiva cantitatii de zapada necesare. In cazul proiectului de la Brasov, spre exemplu, lacul de acumulare va fi situat in Poiana Ruia, la o altitudine de 1.490 de metri.
„Elefantii albi” din Europa de Est
Un studiu de anul trecut al organizatiei World Wide Fund for Nature (WWF ), cuprivire la investitiile in partii de schi din Bulgaria, Romania, Slovacia si Ucraina, atragea atentia ca majoritatea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de schi din Europa Centrala si de Est risca sa creeze asa-numitii „elefanti albi” – proiecte ale caror costuri financiare, sociale si de mediu depasesc cu mult utilitatea acestora. Sintagma provine de la elefantii albi – animale considerate sacre – ingrijiti de monarhii din Asia de Sud-Est. Primirea unui elefant alb drept cadou din partea monarhului era o binecuvantare, dar si un blestem in acelasi timp, pentru ca animalul nu putea fi folosit la diferite munci.
Investitie riscanta
Construirea facilitatilor pentru schi presupune defrisarea unor suprafete intinse de padure pentru amenajarea partiilor, a drumurilor de acces si a infrastructurii adiacente. Potrivit WWF , la nivel national a fost adoptat un program pentru construirea unor partii de schi in opt parcuri nationale, inclusiv Retezat
si Piatra Craiului. Per total, partiile aprobate pentru tara noastra se regasesc in proportie de 20% in parcuri nationale si naturale si de 50% in arii protejate Natura 2000.
Statisticile indica insa o scadere de 10% a caderilor de zapada din ultimii 100 de ani si prevad o diminuare tot mai accentuata pentru urmatorii 50, ceea ce va face ca o mare parte dintre partii sa fie neutilizabile intr-un viitor nu foarte indepartat. Zapada artificiala, solutia de salvare in acest caz, ridica, la randul ei, o multime de probleme. Spre deosebire de zapada naturala, cea artificiala nu este compusa din fulgi, ci din cristale, ceea ce incetineste procesul de topire, modificand scurgerea apelor si concentratia de minerale. Desi aparent minore, aceste transformari pot avea, pe termen lung, consecinte grave asupra florei si faunei. In plus, amenajarea partiilor artificiale presupune un consum imens de apa si de electricitate, cu consecinte evidente asupra mediului, dar si asupra bugetelor locale.
Alpii, afectati de frenezia schiorilor
„E nevoie de investitii majore pentru a putea concura statiunile din Slovacia, Austria si chiar pe cele din Bulgaria. Avem nevoie de statiuni pentru cetatenii romani, dar ar trebui sa se gandeasca un plan coerent si realist, axat in primul rand pe refacerea si dotare partiilor existente, evitand distrugerea patrimoniului natural, care reprezinta in momentul de fata cea mai mare bogatie a Romaniei”, subliniaza Erika Stanciu, coordonatoarea Programului Regional Paduri si Arii Protejate al WWF . Ea a precizat ca alternative la schiul alpin ar putea fi si investitiile care valorifica peisajul, biodiversitatea si valorile culturale pe toata perioada anului. „Statiunile de schi si infrastructura aferenta au efect major asupra peisajului. Alpii nu mai au nici pe departe frumusetea Carpatilor, tocmai pentru ca sunt brazdati de drumuri, partii de schi si altele.
Padurile din Romania
„Romania este o tara cu o mare biodiversitate si cu un procent ridicat de ecosisteme naturale intacte. Aici se gaseste cea mai mare suprafata de padure naturala din Europa si pe teritoriul ei sunt numeroase culoare de migratie”, se lauda Romsilva pe site-ul oficial. O contrazic statisticile europene, care arata ca Romania se afla printre ultimele zece tari de pe continent in ceea ce priveste suprafata impadurita.
„La nivel national, se mentine teoretic fondul forestier si este chiar in crestere din cauza faptului ca multe terenuri agricole sunt abandonate. Dar suntem sub media europeana in ce priveste suprafata acoperita de padure – 27% in Romania fata de media europeana de 32%”, arata Erika Stanciu. Ea precizeaza ca, desi exista o legislatie buna pentru managementul durabil al padurilor, controlul nu este eficient, si legile nu sunt intotdeauna respectate. Administratorii de paduri particulare sunt adesea fortati sa lucreze pe criterii economice si nu pot tine cont de cerintele padurii pentru a-i mentine sanatatea. Mai mult, Regia Nationala a Padurilor este obligata sa se finanteze din resurse proprii, iar de multe ori argumentul economic prevaleaza in dauna calitatii managementului forestier.
Studiu de impact inexistent
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) inca mai analizeaza daca e sau nu nevoie de studiu de impact pentru proiectul de la Brasov. Reprezentantii World Wide Fund for Nature (WWF) sustin insa ca impactul de mediu e foarte important si acesta ar trebui sa analizeze nu numai efectele defrisarii, ci si ale captarii apei si ale introducerii zapezii artificiale. „Daca se avizeaza favorabil studiul de impact, defrisarea va trebui sa fie aprobata de Ministerul Mediului si Padurilor, intrucat constituie o modificare a amenajamentului silvic, modificare pentru care trebuie sa se obtina derogare”, explica Erika Stanciu, de la WWF. Potrivit acesteia, terenul in cauza include paduri foarte valoroase – ultimele ramasite ale padurilor virgine din Carpati.
