Parlamentul European și-a adoptat poziția cu privire la noua propunere normativă privind responsabilitatea corporativă. Deputații sunt în favoarea unei legi care să oblige companiile mari din UE să vegheze asupra modului în care își produc și livrează produsele și serviciile, în special asupra aspectelor care pot afecta drepturile omului, mediul și standardele sociale.
Prin introducerea unor cerințe de raportare mai detaliate, bazate pe criterii comune, conforme cu obiectivele UE în materie de climă, Parlamentul speră să pună capăt dezinformării ecologice (greenwashing), care apare atunci când companiile sugerează că sunt mai ecologice decât sunt în realitate. Cerințele ar trebui, de asemenea, să consolideze economia socială de piață a UE și să pună bazele unor standarde de raportare privind durabilitatea la nivel global.
Reguli obligatorii dincolo de granițe
Regulile preconizate se vor aplica tuturor companiilor mari din UE, indiferent dacă sunt listate la bursă sau nu. Întreprinderile mici și mijlocii cotate la bursă vor fi, de asemenea, incluse, dar li se va acorda mai mult timp pentru a se adapta noilor reguli.
Parlamentul afirmă că regulile obligatorii trebuie să depășească granițele UE, ceea ce înseamnă că întreprinderile din afara UE cu activitate substanțială în UE – cele cu o cifră de afaceri de peste 150 de milioane EUR – ar trebui să se conformeze și ele.
„Europa arată lumii că este într-adevăr posibil să se asigure că finanțele, în sensul restrâns al cuvântului, nu guvernează întreaga economie globală”, a declarat Pascal Durand (Renew Europe, Franța), europarlamentarul responsabil cu acest dosar.
Comisia Europeană a publicat un studiu în februarie 2020, care a constatat că doar una din trei companii din UE își asumă o anumită formă de diligență (due diligence), în timp ce 70% dintre întreprinderile europene susțin normele de due diligence la nivelul UE.
În martie 2021, Parlamentul a cerut Comisiei să elaboreze o lege care să protejeze mai bine drepturile omului și victimele din țările din afara UE și să interzică importurile acelor produse legate de încălcări grave ale drepturilor omului, cum ar fi munca forțată sau munca copiilor.
Citește și:
