Peste șase hectare de spațiu verde și luciu de apă, pline de biodiversitate, sunt acum accesibile publicului pe Pajiștea Petricani. Asociația Parcul Natural Văcărești a finalizat traseului tematic de aproape un kilometru, cu panouri de informare, punct de belvedere, bălți temporare și habitate vitale pentru fluturi și ale insecte polenizatoare, foarte importante pentru bunăstarea ecosistemelor urbane și pentru reziliența noastră în fața schimbărilor climatice. ONG-ul a finalizat și studiul de fundamentare științifică astfel că zona poate fi declarată în curând Arie Naturală Protejată de Interes Local. Am vorbit despre transformarea Pajiștii Petricani în zona naturală urbană accesibilă oamenilor și despre alte asemenea zone din București și din țară cu Dan Bărbulescu, fondator și director executiv al Asociației Parcul Natural Văcărești, asociația care susține împrietenirea cetățenilor de la oraș cu natura de 15 ani.
Green Report: Asociația Parcul Natural Văcărești a finalizat studiul de fundamentare științifică pe baza căruia Consiliul Local al Sectorului 2 poate vota declararea zonei ca Arie Naturală Protejată de Interes Local. De ce sunt importante aceste zone, care nu sunt parcuri, în sensul general acceptat?
Dan Bărbulescu: Ele sunt importante din mai multe puncte de vedere. Din felul în care a fost formulată întrebarea reiese că ele nu sunt parcuri, dar vor deveni, în accepțiunea largă a cuvântului parc. Adică o zonă care poate fi vizitată, este accesibilă și în care oamenii intră și pot petrece ceva timp de calitate pentru ei, pentru recreere, pentru observarea animalelor. Se nasc noi parcuri în București. Acesta este și obiectivul nostru, acela de a oferi oamenilor, locuitorilor orașului și, mai ales comunităților locale care se găsesc în proximitatea acestor zone, noi spații de petrecere a timpului liber. (…) Se nasc noi parcuri, care aduc o suprafață de 800-900 de hectare de spații verzi noi, accesibile, dar în același timp vorbim despre niște zone care sunt mai mult decât un parc clasic, un parc obișnuit. Ele sunt spații de biodiversitate. Aici oamenii intră să se recreeze, să se plimbe pe niște alei, dar în același timp să aibă așteptări mai mari decât dacă merg în Parcul Tineretului. Ceea ce e normal. Parcul Tineretului este foarte frumos, dar aici merg să se uite la păsări, să asculte cântecul broscuțelor, să se sperie puțin de foșnetul unui animal prin iarbă ș.a.m.d. E important, pentru că se nasc în mod oficial noi spații verzi în oraș. Doi la mână, aceste spații verzi vin cu o cu un patrimoniu natural și de peisaj superior care facilitează accesul oamenilor la natură și la spectacolul oferit de aceasta.
Green Report: Cât sunt de deschiși bucureștenii la astfel de proiecte?
Dan Bărbulescu: Bucureștenii sunt deschiși. La început, orice om normal din lumea asta privește treaba asta cu simpatie, dar nu e foarte prietenos. Adică nu ne așteptăm să stea la coadă să intre la Petricani, dar în același timp vede o fotografie sau citește articolul din Green Report și spune „Uite ce interesant e acolo și poate mă duc și eu într-o zi cu copiii!”. Un interes există. E clar o așteptare din partea oamenilor care au nevoie, în orașul în care trăiesc, de o diversitate de oportunități de petrecere a timpului liber. Întrebarea este – cât de deschise sunt aceste spații? Și ăsta este rolul nostru. Asta am făcut la Petricani. (…) Am lucrat ca să accesibilizăm acel spațiu, să existe o potecă de vizitare în care oamenii să intre și să se simtă în siguranță, să aibă acces la informații și la zone de calitate, de observare a peisajului și a naturii, să fie curat și să se simtă bine.
Celelalte zone pe care le avem în vedere sunt în stadii diferite. Valea Saulei e foarte frumoasă, dar acolo ne trebuie bocanci și poate ne mai trebuie și un fluier la noi, că dacă ne întâlnim cu un câine fără stăpân, să fluierăm și să se îndepărteze. Situația acestor zone pe care le avem în vedere – Petricani, Lunga Dâmboviței, Vara Saulei, Stufărișurile Pantelimon – Dobroești (Pădurea Băneasa e mișto, e, n-are nevoie) au grade diferite de accesibilizare.
Finalizarea dosarului Arii Naturale Protejate Petricani și depunerea lui, care sper că se va întâmpla imediat după sărbători, adică săptămâna viitoare, marți sau miercuri, face parte din această strategie. Odată aprobată înființarea Parcului Natural de Interes Local Petricani, el va intra în acest circuit administrativ al sectorului și noi vom avea garanția că zona, odată accesibilizată, va fi menținută, va fi administrată. Adică o să existe un serviciu de ridicare al deșeurilor, o pază la nivel local, cu poliția locală care o să mai treacă din când în când pe acolo. O să existe și perspectiva unor măsuri de management pe care le putem implementa și noi în parteneriat cu administrația publică locală, dar prin obținerea unui statut de protecție de interes local. Noi ne gândim că, din punct de vedere oficial și administrativ, se naște acest parc nou și de aceea este important și o să urmărim acest parcurs. Oamenii pot intra și acum în zonă, cum spuneam și mai devreme, îi primește și e foarte frumos, dar un statut de protecție deja ridică ștacheta și invită autoritățile să ia în administrare, cu adevărat, zonele respective și să colaboreze cu organizații, cu grupuri civice și cu alți factori interesați.
Green Report: Am văzut că ați identificat acolo în jur de 12 specii de mamifere, dar și păsări, pești, amfibieni și insecte. Ce ar trebui să se aștepte oamenii să vadă acolo?
Dan Bărbulescu: Toate aceste zone naturale sau seminaturale pe care noi le avem în vedere vin ca un showcase, ca un spectacol al naturii. Noi ne ferim să desprindem elementele din acest întreg, să spunem „Domnule, să te aștepți când ajungi acolo să vezi o o pereche de stârci sau să vezi șerpi de apă cum pescuiesc sau cum vânează broscuțe în aceste zone” (…) Vorbim de un întreg spectacol pe care natura ți-l pune la dispoziție odată intrat acolo. Să răspund pentru cititori: să se aștepte să fie inundați de cântece de păsări; specii de zăvoi, specii de pădure, pentru că avem și mici crâmpee de pădure acolo; specii de pajiște; de sunetul insectelor, că vorbim de albine, că vorbim de greieri, da, ș.a.m.d.; să se aștepte să aibă acces cu privire la luciul de apă, pe unde se petrec tot felul de spectacole date de păsările de apă, că vorbim de lișițe, că vorbim de cormoran sau de stârci. Da, unii dintre ei mai guralivi, alții mai discreți, au acces și la treaba aceasta. Pe urmă să se aștepte să privească de undeva de sus toată această pajiște de la Petricani cu luciu de apă, pentru că acolo am amenajat și un loc de belvedere, unde oamenii pot sta chiar pe niște băncuțe din lemn și pot admira pentru câteva minute peisajul de sus și se vede foarte frumos, pentru că e contastul dintre blocurile din cartierul Tei, doamna Ghica și zona sălbatică de acolo. Să se aștepte, într-un cuvânt, să petreacă, să se afunde într-un spațiu, într-un univers natural. Cum în București puține locuri sunt de asemenea factură și încărcătură, la un moment dat, ai senzația că nu mai ești în București și pierzi cumva noțiunea asta a locului. Dacă n-auzi traficul de pe Șoseaua Petricani, ai senzația că ești undeva aproape de Delta Dunării sau de Parcul Natural Comana. Este un spectacol natural de sunet, lumină și de mirosuri.
Rezervor de biodiversitate
Zona este extrem de importantă ca rezervor de biodiversitate: 12 specii de mamifere (printre care vidra, jderul de piatră, dihorul, vulpea), 89 de specii de păsări, 12 specii de pești, 3 de amfibieni și 7 de reptile, precum și 101 de specii de insecte și peste 88 de specii de plante prosperă într-un spațiu relativ restrâns. Nu mai puțin de 49 dintre aceste specii sunt protejate prin lege, astfel că se impune și protecția de urgență a habitatului lor.
Green Report: Asociația va organiza tururi ghidate pe Pajiștea Petricani, așa cum există în Parcul Natural Văcărești?
Dan Bărbulescu: Da, organizăm și acolo tururi. Am organizat deja cinci tururi, începând de pe două de pe 18 aprilie, când deja ne apropiam de finalizarea celei de-a doua etape a traseului și până vinerea trecută. Au fost două clase de copii, o clasă de studenți, voluntarii băncii ING și-au mai venit un grup de localnici, cărora li s-a alăturat și organizații neguvernamentale și grupuri civice.
Cred că este obligatoriu ca în meniul acelui ecosistem pe care l-am descris mai devreme, să existe și această facilitate sau oportunitate, aceea de a intra împreună cu grupuri de elevi, de profesori sau de oameni curioși și de a le povesti despre natură, pentru că acesta este principalul rol pe care aceste zone îl pot avea în viața orașului nostru, acela de a le povesti pe limba lor, nemijlocit, despre natură și cum contribuie ea la bunăstarea noastră.
Green Report: Ce dificultăți birocrative ați întâmpinat în acest proiect?
Dan Bărbulescu: Vizavi de Petricani nu am întâmpinat până acum nicio dificultate birocratică. Urmează să îmi schimb opinia sau să mi-o întăresc în perioada următoare. Nu știu dacă va fi un proces dificil sau dacă va merge ușor. Primarul Sectorului 2 ne-a promis în cadrul dezbaterii pe care am organizat-o pe 23 aprilie, că este gata să susțină cererea noastră de înființare a Ariei Naturale Protejate de Interes Local Petricani. Desigur, de la o promisiune până la punerea în practică, efectiv s-ar putea să mai treacă ceva timp. Noi însă suntem pregătiți, cu toate argumentele și stiințifice, și birocratice, și urbanistice, să susținem acest proiect.
Green Report: Dintre chestiunile care au fost ridicate în dezbaterea organizată pe Pajiștea Petricani am văzut că a fost cea legată de incendii, pe de o parte, și pe de altă parte, de gestionarea deșeurilor. Ce se poate face ca aceste zone să nu se mai confrunte cu problemele pe care le au acum? Vedem că PN Văcărești are probleme grave legate de incendiile de vegetație care izbucnesc periodic.
Dan Bărbulescu: Problema nu e simplă și asta din motive obiective. Este pentru prima oară când autoritatea publică locală se întâlnește cu genul acesta de problemă și asta deoarece are de-a face cu gestionarea unor peisaje sălbatice. Nu vorbim de zone din Parcul Cișmigiu sau din Parcul Herăstrău unde există o supraveghere. Aceste zone sunt administrate, sunt cosite, ș.a.m.d. Vorbim de spații mari care sunt sălbatice, cu întinderi mari de stufărișuri și care, dacă nu sunt bine administrate cu atenție și păzite, se pot aprinde în anotimpul rece și atunci când vegetația este uscată. Cred că soluția care există în momentul de față este, pe de o parte, creșterea capacității administrative de a interveni și de a preveni mai degrabă aceste accidente.
Pe de altă parte, cred că e important să ne așezăm la o masă, pentru că suntem cu toții implicați. eu nu aștept rezolvare numai din partea autorității. Aștept rezolvare printr-o implicare a tuturor celor interesați, organizații, cetățeni, astfel încât la finalul acestor consultări, să se ajungă la aplicarea unor soluții. Nu vorbim de pădurea amazoniană sau de zone de pădure din California sau Grecia, care sunt expuse unor fenomene îndelungate de aridizare, de schimbare a dinamicii precipitațiilor, valuri de căldură. Și Bucureștiul este expus, însă vorbim de niște zone punctuale în care se poate interveni și aceste evenimente se pot preveni. Eu cred că ele apar pentru că nu există conlucrare și dialog, dar pe măsură ce noi o să promovăm aceste zone și o să venim în întâmpinare a autorităților cu o serie de soluții și idei, cred că, la un moment dat, situația va deveni controlabilă.
Green Report: Cum putem să o luptăm cu propagarea informațiilor false sau chiar cu dezinformare a legată de aceste zone renaturate? Legat de Văcărești am văzut acum câțiva ani tot felul de afirmații în social media – că acolo e o groapă de gunoi, că nu e nimic de protejat, că sunt șerpi, etc.
Dan Bărbulescu: Conștientizarea oamenilor este unul dintre obiectivele proiectului nostru, în afară de crearea acestor noi zone pe modelul PN Văcărești. Acesta este un proiect care se cheamă „Natura dintre blocuri”, care este sprijinit de Fundația Comunitară prin programul de mediu, cu sponsor ING Bank. (…) Sigur că există oameni supărați, hateri ș.a.m.d. cu care nu poți discuta, mai ales dacă vorbim de social media, dar există și un curent în societate care privește cu suspiciune și e normal. Mi se pare că e un sentiment firesc, acela de a avea o anumită teamă când vine vorba de natură sau de sălbăticie. Pe măsură ce vorbim cu oamenii, pe măsură ce povestim și intrăm și vizităm aceste zone, cred că sentimentul se va împrăștia. Este ceea ce am făcut și cu Parcul Văcărești. Când am început acum 12 ani, oamenii chiar priveau cu suspiciune „Domnule, noi nu vrem, că e gunoi, că sunt vipere, că sunt vulpi, ne intră în casă”. Dar intrând acolo, povestind, bucurându-se de peisaj și văzând că lucrurile sunt safe și chiar mai mult decât atât, aduc un beneficiu vieții lor, au început să ne sprijine. În orice caz, nu i-am invita pe oameni în locuri periculoase sau în locuri care nu sunt accesibile. De aceea lucrăm și alături de partenerii noștri să accesibilizăm potecile, să punem un panou de informare care odată pus, schimbă foarte mult toată dimensiunea locului. Vezi ce există acolo și devii mai prietenos cu zona respectivă. E un demers pe care îl punem în practică pas cu pas și care, în cazul Parcului Natural Văcărești s-a dovedit câștigător.
Green Report: Asociația Parcul Natural Văcărești este parte a Rețelei pentru Natură Urbană și știu că încercați să faceți astfel de demersuri în mai multe orașe din țară. Care este stadiul proiectelor de înființare a acestor zone naturale urbane în celelalte orașe din țară?
Dan Bărbulescu: Suntem membrii fondatori ai rețelei pentru natură urbană alături de alte 11 organizații neguvernamentale. Este un proiect pe care l-am inițiat chiar noi, Asociația Parcul Natural Văcărești, și care de anul trecut a devenit un proiect independent. Pot spune că s-a format treptat o echipă și un grup de inițiativă foarte inimos și foarte interesat să faciliteze accesul oamenilor la natură în orașele României. Mie se pare că este un exemplu de succes care se naște așa treptat și care datorită nouă, datorită organizației Rețeaua pentru Natură Urbană și a celorlalte organizații parte din această rețea, crește de la zi la zi și devine tot mai important, puternic și tot mai greu de refuzat de autorități. Sunt zone în care autoritățile sunt deschise și alte zone în care sunt suspicioase. Și cred că e normal, pentru că e un proiect cu totul nou și inedit, nu s-a mai petrecut așa ceva. În același timp, prin comunicare, persuasiune, implicare a comunităților, cred că va fi un proiect câștigător.
Rețeaua pentru Natură Urbană
Rețeaua vizează în prezent zece orașe și 16 astfel de zone:
Arad: Parcul Biodiversității Urbane Arhitect Miloș Cristea
Bistrița:
- Pădurea Codrișor
- Livada săsească de peri seculari
- Bistrișa Ardeleană
Iași: Aria Naturală Urbană Ciric
Timișoara: Pădurea Verde – Behela – Bega
Brașov: Parcul Natural Brassovia
Cluj – Napoca: Parcul Est
Oradea: Crișul Repede în Oradea
Piatra Neamț: Muntele Cozla
Satu Mare: Someșul din Satu Mare
București:
- Pajiștea Petricani
- Dâmbovița
- Valea Saulei
- Colentina
- Pădurea Băneasa
