În 2017, lumea a pierdut suprafețe împădurite echivalente cu 1 teren de fotbal în fiecare secundă, totalizând 29.4 milioane de hectare, conform unui nou studiu realizat de Global Forest Watch.
Pierderile de copaci s-au dublat din 2003 și până în prezent, iar defrișările în păduri tropicale sunt de două ori mai dese ca în 2008. Majoritatea pierderilor s-au înregistrat în regiunile tropicale, în 2017 fiind defrișate 15.8 milioane de hectare de păduri.
În total, lumea a pierdut 294.000 kilometri pătrați de păduri anul trecut, față de 297.000 kilometri pătrați tăiați în 2016.
Majoritatea defrișărilor au fost realizate în mod ilegal și sunt o amenințare gravă pentru eforturile de combatere a schimbărilor climatice, precum și pentru biodiversitate.
Pierderea pădurilor contribuie la emisiile de dioxid de carbon în aproape aceeași măsură ca SUA, care este al doilea cel mai mare emițător de CO2 din lume.
De asemenea, defrișările duc la distrugerea habitatelor naturale, fiind unul dintre motivele principale pentru care populațiile speciilor de animale sălbatice au scăzut la jumătate în ultimii 40 de ani. Cercetătorii avertizează că Pământul trece prin cea de-a șasea extincție în masă, cauzată de activitățile umane.
Cele mai mari pierderi de păduri au fost înregistrate în Brazilia, Republica Democrată Congo, Indonezia, Malaezia și Madagascar.
Frances Seymour, de la World Resources Institute, care produce Global Forest Watch alături de alți parteneri, a explicat pentru The Guardian că motivele tăierii pădurilor sunt bine știute.
„Motivul principal pentru care pădurile tropicale dispar nu este un mister – zone vaste continuă să fie defrișate pentru soia, vită, ulei de palmier, cherestea și alte comodități comercializate la nivel global. Multe dintre aceste defrișări sunt ilegale și asociate cu corupția. Aceasta este o problemă cu adevărat urgentă care ar trebui să primească mai multă atenție. Încercăm să stingem focul cu o linguriță.”
Conform lui Seymour, doar 2% dintre fondurile pentru măsuri climatice sunt destinate protecției pădurilor și a solului, deși pădurile au potențialul de a scădea cu o treime emisiile de carbon până în 2030.
Noul studiu este bazat pe date obținute din satelit și înregistrează toate pierderile de păduri, inclusiv cele cauzate de focuri sălbatice. Incendiile sunt des întâlnite la latitudini mai înalte, cauzând aproximativ două treimi dintre pierderile de păduri înregistrate de Rusia și Canada, și ar putea deveni mai frecvente din cauza schimbărilor climatice. În zona tropicală, toate pierderile înregistrate au fost cauzate de activitatea umană.
Conform estimărilor, doar 15% dintre pădurile care au existat înaintea civilizației umane sunt încă intacte în prezent, restul fiind tăiate, degradate sau fragmentate.
Deși în unele locuri ale lumii au loc eforturi de reîmpădurire, cercetătorii nu știu încă în ce măsură acestea compensează pierderile cauzate de defrișări.
Brazilia, care are teritorii vaste de pădure amazoniană, a pierdut în 2017 mai mult de un sfert dintre păduri din cauza focurilor pornite în mod deliberat pentru a curăța terenurile. Din 2005 și până în 2015, eforturile autorităților au determinat reducerea tăierilor, însă în prezent, tensiunile politice interne au dus la creșterea ratei defrișărilor.
În Columbia, grupul rebel Farc controla o mare parte din teritoriul amazonian al Columbiei. Demobilizarea lor a lăsat un vid de putere, determinând creșterea defrișărilor pentru agricultură, lemn și producția de cocaină. Pierderile de păduri înregistrate în Columbia au crescut cu 46% în 2017.
În Indonezia, rata de defrișări a scăzut semnificativ în 2017, datorită unui an umed care a redus șansele incendiilor de pădure, precum și datorită eforturilor autorităților de a proteja pădurile tropicale.
Victoria Tauli-Corpuz, raportorul special al ONU privind drepturile populațiilor indigene, a explicat că defrișările pun în pericol nu numai mediul, ci și oamenii care încearcă să protejeze pădurile.
„Pe lângă violența asupra Pământului, există o creștere a violenței împotriva oamenilor care protejează aceste păduri. Populațiile indigene au administrat vreme îndelungată pădurile lumii care sunt vitale pentru lupta împotriva schimbărilor climatice. Noile date arată că rata de pierdere a pădurilor este redusă cu mai mult de jumătate în comunitățile și pământurile indigene, comparat cu oriunde altundeva.”
Jumătate dintre cei 197 activiști de mediu uciși în 2017 făceau parte din grupuri indigene.
Datele oferite de Global Forest Watch pot fi accesate pe site-ul lor și explorate în cadrul unei hărți interactive.
