Cetatea Ada Kaleh, inundata la construirea barajului de la Portile de Fier, trebuia stramutata pe insula Simian. Proiectul a ramas la stadiul de intentie. Autoritatile se incurca in exproprierea unor gradini de zarzavat. Comunitatea turceasca renumita pentru tigarile si dulceturile fine s-a risipit in cele patru vanturi. Mai sunt doar cativa supravietuitori.
In cotul pe care il face Dunarea intre Gura Vaii si vechea Orsova, aproape de varsarea raului Cerna in fluviu, a fost candva insula Ada Kaleh. Supranumita, la vremea aceea, Raiul de pe Dunare, insula tinea la adapost leandri uriasi, gutui sau trandafiri si raspandea miros de smirna. Inundat de comunisti in 1970, peticul de pamant, in forma de stea, din inima Dunarii si locuitorii lui au platit tribut greu hidrocentralei de la Portile de Fier 1.
Insula a disparut pentru totdeauna in apele lacului de acumulare ce a inghitit si florile de iasomie, si Strada Principala, invaluita in aroma de tutun si cafea. Moscheea a fost aruncata in aer la fel ca si celelalte cladiri umbrite de vita-de-vie si de smochini salbatici. Iar cei peste 600 de localnici turci, dupa ce si-au vazut paradisul inecat, au plecat care-ncotro.
In apropiere de Drobeta- Turnu Severin, se zareste Insula Simian. Pe una dintre marginile sale zac caramizi rosii, napadite de buruieni, ruinele fostei cetati din insula Ada Kaleh, peste care zboara pasari de balta.
Plante si pasari de balta pe Insula Simian
„Flora si fauna de pe insula s-au schimbat in timp. S-a format aici, odata cu amenajarea barajului de la Portile de Fier 1, o balta care scalda insula, iar pasarile si plantele s-au adaptat la acest tip de climat”, spune arheologul Gabriel Craciunescu de la Muzeul Regiunii Portilor de Fier.
Moscheea din fosta insula-cetate
Peste 54 de hectare de salbaticie, la care nu poti ajunge decat cu barca, adapostesc si acum mormintele stramutate ale turcilor de pe fosta insula-cetate. Insula Simian, ea insasi o ruina, ar fi trebuit sa fie noua Ada Kaleh. Niciun turc insa nu a vrut sa se mute in locul unde comunistii gasisera salas pentru butoaiele cu braga sau pentru petalele de trandafir amestecate cu zahar si cu mare stiinta in dulceturi.
Singura amintire, salvata integral de pe Ada Kaleh, este piatra pusa pe fosta insula de catre sultanul Mahmut Khan al II-lea. Cazematele transferate de pe Ada Kaleh nu mai au aproape nimic in comun cu aerul lor de odinioara. Pastreaza doar o parte din materialul de constructie autentic si au fost folosite la un moment dat de catre granicerii de pe insula Simian ca adapost pentru cai.
Ada Kaleh, paradisul pierdut
Acum, dupa aproape 40 de ani, Ada Kaleh zace in adancuri, la 30 de metri, macinata de ape. Nici insula Simian, destinata reconstructiei locului care odata a fost un porto-franco al austriecilor, nu are o soarta mai buna. In ciuda planului comunistilor, nu a fost populata de localnicii turci, care faceau tigari fine, ce concurau cu havanele cubaneze.
Strada Principala, unde turistii erau imbiati cu braga si halvita
Astfel, dupa ce au fost stramutate zidurile cetatii-bastion, mormintele si cazematele, aflate in serai, insula Simian a fost data in grija granicerilor. Acestia au locuit intr-o cladire din care, acum, nu au mai ramas decat zidurile, ce au devenit, si ele, piese de muzeu, alaturi de cimitirul musulman adus de pe Ada Kaleh.
Proiectul de amenajare, in sertar
Planurile pentru amenajarea insulei Simian exista din 1970. Dar pana acum nu s-a miscat nimic. Autoritatile din Mehedinti insa se caznesc de ceva vreme sa introduca in circuitul turistic insula Simian, ea insasi un monument al naturii, si vor sa readuca ceva din aerul de altadata al insulei Ada Kaleh.
Proiectul pe care il are Consiliul Judetean Mehedinti, alcatuit impreuna cu Muzeul Regiunii Portilor de Fier, de amenajare a insulei, prevede lucruri care, deocamdata, din lipsa de bani, nu se pot realiza. „Proiectul acesta este la faza de intentie, deoarece exista probleme cu proprietarii de pe insula. Acestia au o parte din teren si trebuie despagubiti.
Zidurile cetatii, inainte de a fi stramutate
Este vorba de o treime, dintr-un total de 54 de hectare, cat masoara insula, pe care speram sa le obtinem, ca, pe ele, sa amenajam hoteluri si locuri de agrement. Mai intai de toate, trebuie sa asiguram sursa de apa, o statie de epurare, pentru ca nu avem cum sa aruncam direct in Dunare apele uzate.
Proiectul nostru, care vizeaza fonduri structurale, are in vedere reabilitarea bastionului si a turcismelor din Ada Kaleh”, spune Dumitru Fota, directorul Directiei Integrare Europeana din cadrul Consiliului Judetean Mehedinti.
Fonduri structurale pentru smochini
„Vrem sa recream atmosfera din Ada Kaleh pe insula Simian si, avand in vedere clima de aici, care este asemanatoare cu cea de pe insula scufundata, au fost adusi inca din 1970 smochini ale caror fructe sunt mici si negre si din care turcii faceau odata vestita lor dulceata”, spune Sorina Mataca, directoarea Muzeului Portilor de Fier.
Reconstituirea bastionului pe Insula Simian
Intentiile muzeografilor, ce se regasesc si in planul de reamenajare a insulei Simian dupa tipicul Ada-Kaleh, nu se opresc aici. In cadrul muzeului exista un fond Ada Kaleh si sunt conservate multe dintre obiectele de pe insula.
Supravietuitor din Insula Cetatii
Husref Durgut a trait pe insula Ada Kaleh. Are 65 de ani si lacrimeaza cand povesteste despre momentele dramatice cand a trebuit sa plece din casa sa. „Pentru noi, turcii, stramutarea a fost o alta drama. Stateam pe malul Dunarii si priveam neputinciosi cum toata munca noastra, viata noastra, casa noastra erau acoperite de ape”, povesteste Husref.
Turcul isi aduce aminte ca a locuit un timp, pana a reusit sa-si impacheteze toate amintirile, si in catacombele cetatii. „Tin minte ca aveam 200 de gaste care au zburat toate la sarbi cand au venit sa ne evacueze”, isi aminteste Husref. Pana a fi inundata insula, aici traiau in jur de 600 de turci.
Scurt istoric
Insula Ada Kaleh a fost locuita inca din Antichitate. Datorita pozitiei strategice, in conflictul austro-ungar cu otomanii a avut o importanta deosebita. La 1689, armata austriaca a construit aici o fortareata impotriva Imperiului Otoman. In urmatoarele decenii, ocupatia insulei Ada Kaleh s-a schimbat de mai multe ori intre Austria si Imperiul Otoman.
Catacombele, acum pustii si napadite de buruieni
In urma Tratatului de Pace de la Belgrad din 1739, insula le-a ramas permanent turcilor cu scurte intreruperi in favoarea austriecilor intre anii 1789 si 1791. Insula a devenit teritoriu romanesc in anii 1918-1920 . Majoritatea populatiei insulei era de origine turca.
Muzeografii vor sa reinventeze Ada Kaleh-ul
Muzeografii mehedinteni vor sa reamenajeze cateva asezari turcesti asa cum erau in Ada Kaleh si sa reinventeze pe insula Simian aerul si culoarea a ceea ce a fost odata paradisul plantelor mediteraneene si al cafelei la ibric. Au fost adusi inca din 1970 smochini ale caror fructe sunt mici si negre si din care turcii faceau candva vestita lor dulceata.
