Parlamentul European invita Comisia Europeana sa interzica cianurile in minerit pana in 2011. Eurodeputatii PSD au facut parte dintre initiatori, cei PDL au votat impotriva ei. Au aparut tensiuni atat intre romani, cat si intre romani si unguri.
Aninoasa, orasul care traieste pe datorie
Parlamentul European (PE) a adoptat o rezolutie prin care cere interzicerea folosirii cianurii in exploatarile miniere din Uniunea Europeana. Membrii PE au invitat Comisia Europeana „sa propuna interzicerea totala a tehnologiilor de minerit pe baza de cianuri in UE pana la sfarsitul lui 2011".
In textul initial al rezolutiei se precizeaza ca protejarea surselor de apa si a biodiversitatii poate fi realizata numai prin interzicerea tehnologiilor de minerit pe baza de cianuri. Europarlamentarii invita Comisa si sa oblige fiecare companie de exploatare sa detina o asigurare pentru a compensa daunele si a acoperi toate costurile de remediere pentru restabilirea starii ecologice in cazul producerii unui accident. Singurul caz concret mentionat este cel al Romaniei – mai exact, proiectul de la Rosia Montana.
Miza disputelor
Eurodeputatele Daciana Sarbu (S&D, socialistii) si Renate Weber (ALDE – liberalii) se numara printre initiatorii rezolutiei anticianuri. Ea a fost puternic sprijinita de eurodeputatii ungari – Ungaria sustine ca proiectul de la Rosia Montana a avut un impact ecologic devastator asupra propriului teritoriu. Reprezentantii PDL in PE au sustinut ca rezolutia este „nedreapta", de vreme ce solicita interzicerea folosirii cianurii in minerit intr-un moment in care doar Romania are un proiect major in acest sens.
Inainte de votul final, fiecare dintre parti a trimis o avalansa de emailuri celorlalti pentru a-i convinge ca doar cauza sa este cea justa, scrie Euractiv. com. Eurodeputatul ungur Janos Ader a atacat amendamentul celor din PDL, apreciind ca este „gandit pentru a distruge valorosul consens la care au ajuns restul grupurilor parlamentare".
Ce s-a intamplat la vot
La votul final, 19 europarlamentari romani au votat pentru, 12 au votat impotriva si doi s-au abtinut. Printre eurodeputatii romani care au votat impotriva rezolutiei au fost cei de la PDL, printre care Elena Basescu, Sebastian Bodu, Cristian Preda, Theodor Stolojan si Traian Ungureanu.
Ioan Mircea Pascu de la PSD si Adina Valean de la PNL au votat, de asemenea, impotriva. Monica Macovei a votat insa pentru. Renate Weber si Daciana Sarbu au votat in favoarea rezolutiei pentru interzicerea cianurilor. Rezolutia a avut in vedere masurile legislative luate de Cehia, Ungaria si Germania, prin care s-a interzis utilizarea cianurilor in minerit (practicata insa in Suedia si Finlanda). Legea romaneasca zace
O propunere legislativa privind interzicerea utilizarii cianurilor in minerit exista si in Romania, dar sta blocata inca de la sfarsitul lui 2008 in Comisia pentru Industrii din Camera Deputatilor. Propunerea prevede modificarea Legii Minelor astfel incat „activitatea miniera, bazata pe folosirea tehnologiei prin cianuri, in orice etapa a exploatarii aurului si argintului, sa fie interzisa".
Cu ajutorul cianurii de sodiu, 97% din cantitatea de aur poate fi extrasa din rocile care contin acest metal. Odata extras aurul, solutia contaminata cu cianura si cu metale grele este depozitata in niste iazuri de steril. Reziduurile reprezinta o amenintare serioasa la la adresa sanatatii oamenilor si a mediului, potrivit coalitiei „Romania fara cianuri".
Accidentul cu cianuri din anul 2000, de la Baia Mare, a avut un impact devastator asupra mediului. Atunci s-a rupt digul iazului de decantare de la mina „Aurul", detinuta de compania australiana „Esmeralda" si zeci de mii de metri cubi de apa cu cianura si metale grele au ajuns in Dunare.
Proces indelungat
Rezolutia adoptata miercuri de Parlamentul European privind interzicerea folosirii cianurilor in exploatarile miniere este una nelegislativa. Asta inseamna ca textul nu are putere de lege, ci este doar un prim pas catre elaborarea unei legi in acest sens.
Pentru ca interzicerea tehnologiilor sa devina lege pe teritoriul Uniunii Europene, trebuie ca mai intai Comisia Europeana sa ia in considerare rezolutia europarlamentarilor si sa initieze o propunere legislativa. In final, propunerea CE trebuie sa fie adoptata de cele doua ramuri legislative: Consiliul European si Parlamentul. Tot acest proces se poate intinde pe durata a doi ani.
Cum au evoluat actiunile exploatarii de la Rosia Montana
Compania Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) este rezultatul asocierii intre Gabriel Resources Ltd (80,46% din actiuni) si Minvest (19,54% din actiuni), companie care este detinuta de statul roman. Pe bursa din Toronto este listat doar actionarul majoritar, compania Gabriel Resources.
Gabriel Resources este o societare infiintata in 1986, intrata la tranzactionare pe bursa din Toronto din 13 ianuarie 1988, la pretul de 3 dolari pe actiune. Dupa mari fluctuatii, a ajuns la nivelul de 28 de centi pe actiune (la finele anului 1995 – inceputul anului 1996). Anul 1997, adica anul incheierii parteneriatului cu Minvest, este insa anul de turnura pentru titlurile companiei canadiene. Acestea au sarit de la nivelul de 64 de centi pe actiune (la care se afla la finele lui 1996) la un maxim de 2,5 dolari pe actiune in luna aprilie a anului 1997. Motivul: zacamantul de la Rosia Montana devenea cel mai important, daca nu chiar singurul activ al companiei Gabriel Resources.
Dupa o scurta corectie la finele lui 1998, titlurile Gabriel Resources au avut o evolutie constant ascendenta pana la atingerea nivelului de 6,2 dolari pe actiune in iunie 2002. Evolutia titlurilor companiei Gabriel Resources reflecta de fapt fidel modul in care planul de incepere a exploatarii in Romania parea sa fie din ce in ce mai aproape. Compania avea un zacamant de exploatat, dar mai mult decat atat, un parteneriat solid cu statul roman care detinea societatea Minvest.
Un parteneriat care aducea o garantie suplimentara investitorilor, cu privire nu doar la finalizarea demersului si inceperea extractiei, cat si increderea investitorilor ca orice posibila ingreunare a demersurilor facute de companie, ar fi fost repede netezita si rezolvata de guvern.
Europarlamentarii romani isi justifica votul pentru cianuri
Parlamentarii romani explica de ce au fost impartiti in votul dat la Bruxelles, la adoptarea rezolutiei impotriva folosirii cianurilor in minerit.
Daciana Sarbu (a votat pentru, ca initiator): „Aceasta rezolutie are o miza simbolica si Comisia Europeana nu poate sa o ignore. Cu atat mai mult cu cat, potrivit Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European are mai multa putere decat inainte. Eu nu ma astept ca aceasta tehnologie pe baza de cianuri sa fie interzisa in totalitate de Comisia Europeana, dar ma astept ca firmele de exploatare sa dea asigurari financiare, iar in cazul producerii unui accident, sa-si asume toate daunele provocate".
Europarlamentarul Cristian Preda (a votat impotriva) spune ca PD-L nu ar fi stiut de existenta proiectului de rezolutie, iar procedurileerau demarate si chiar avansate, astfel ca era prea tarziu pentru o interventie. „Ne taiem craca de sub picoare. Noi avem deja norme facute de Comisia Europeana, norme care sunt foarte stricte dupa accidentul de la Baia Mare", a spus Preda. El a adaugat ca a existat o incercare pentru introducerea unui amendament prin care, inainte sa ia orice decizie referitoare la cianuri, Comisia Europeana sa faca un studiu. „Numarul de accidente nu reclama o decizie atat de dura", a adaugat Preda referindu-se la rezolutia Parlamentului European de interzicere a cianurilor in industria miniera.
