Zgomotele infernale, praful si miile de tone de substante nocive inghitite in fiecare luna ameninta serios sanatatea bucurestenilor. Traficul ticsit transforma strazile din jurul Universitatii in cea mai poluata zona a orasului. De cealalta parte, masuratorile arata ca Drumul Taberei este locul cel mai linistit.
Linistea, plimbarile prin parcuri sau pe strazile Capitalei si momentele de relaxare au devenit istorie pentru bucuresteni. Sunetul agasant al claxoanelor, injuraturile soferilor, accelerarile bruste, picamerele care sparg betoanele, statiile de amplificare prin care se transmit slujbele religioase sau manelele care-ti zgarie urechile in mijloacele de transport in comun, toate fac parte din prezent.
Nici noaptea n-ai scapare, cand circul continua. Peretii se zguduie de la muzica din cluburi, iar motocicletele si masinile tunate fura ore bune din somnul locuitorilor.
Cosmarul devine si mai sumbru atunci cand ne gandim la consecintele acestor spectacole desfasurate zilnic in Capitala. Praful, noxele si zgomotele generate indeosebi de traficul infernal depasesc limita admisa, devenind principalele surse de poluare care macina nervii si plamanii bucurestenilor.
Cele 12 statii de monitorizare a poluarii fonice din Bucuresti inregistreaza zilnic valori de zgomot foarte mari pe principalele bulevarde. Pe Magheru, Ghencea, Regina Elisabeta, Ferdinand sau Titulescu, zgomotul ajunge in orele de varf pana la 80 de decibeli.
Noxele sufoca bucurestenii
Se pare ca cea mai linistita zona este Drumul Taberei, unde valorile din timpul zilei se situeaza intre 45 si 56 de decibeli. Potrivit unui ordin emis de Ministerul Sanatatii, nivelul maxim tolerat este de 70 de decibeli in timpul zilei si de 60 in timpul noptii. Acelasi ordin prevede ca, pana in 2012, Romania trebuie sa-si reduca zgomotele la 65 de decibeli ziua si 50 de decibeli noaptea.
„In 2013 trebuie sa raportam la Comisia Europeana cu cat s-a redus zgomotul si cate masuri din planul de reducere a poluarii fonice am implementat”, potrivit reprezentantilor Serviciului de Monitorizare Zgomot din cadrul Primariei Generale a Capitalei.
Potrivit planului de reducere a zgomotului lansat de autoritatile locale in luna iunie a anului trecut, in zonele foarte poluate fonic municipalitatea trebuie sa redirectioneze traficul, sa stabileasca sensuri unice, restrictii de viteza, sa interzica circulatia unor anumite tipuri de autovehicule in intervale orare de varf sau pe anumite artere ori sa monteze panouri fonoabsorbante pe sosele, pentru protejarea locuintelor.
Aerul devine irespirabil in preajma santierelor
Medicii au constatat ca in ultimii ani s-au inmultit cazurile de pacienti afectati de zgomot. „Cel mai des apar tulburarile psihiatrice si nevrozele, pentra ca omul nu se mai poate odihni. Pe fondul acestui stres pot aparea si tulburari mai serioase, ca ulcerul, insomniile cronice sau tulburarile endocrine la femei”, spune medicul orelist Cadar Sorin.
In ceea ce priveste poluarea cauzata de noxele de la masini si de pulberea provenita de la santiere, in Capitala ar trebui sa functioneze cele opt panouri de monitorizare a calitatii aerului, insa de curand ele au fost blocate.
Din cauza crizei, n-am mai primit bani de la Ministerul Mediului pentru buna functionare a statiilor. Avem un laborator care gestioneaza aceste statii, unde se fac continuu toate masuratorile. Ulterior, ele ar trebui sa fie transmise electronic printr-un serviciu de telecomunicatii pe care nu mai avem bani sa-l platim”, ne spune Costel Nedelcu, director coordonator al Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului (ANPM) Bucuresti.
Aproape 300 de tone de praf
Cert este ca in ultimii ani cantitatea de substante nocive din atmosfera a crescut foarte mult, potrivit lui Nedelcu. „Cantitatea de noxe s-a marit pentru ca s-au tot cumparat masini. O familie din Bucuresti nu mai are o masina acum, ci doua. O pastreaza si pe aia veche pentru strazile proaste din Bucuresti, dar si pe aia noua pentru weekend”, mai spune directorul ANPM Bucuresti. El adauga faptul ca, referitor la calitatea aerului, cele mai poluate locuri din Bucuresti sunt zona din jurul Cercului Militar, unde se intersecteaza calea Victoriei cu Bulevardul Regina Elisabeta si soseaua Mihai Bravu.
„Cele doua milioane de bucuresteni inspira toate aceste reziduuri cancerigene provenite din traficul aglomerat. In plus, 40% din ele merg inca pe benzina cu plumb, interzisa in Uniunea Europeana”, spune Dragos Stan, directorul asociatiei de mediu Eco-Europa. Bucurestiul se afla intr-o zona de campie, iar din cauza lipsei spatiilor verzi si a cordonului forestier se simte pregnant praful care ne intra in plamani. „Avem 273 de tone de praf pe kilometru patrat. La acestea se mai adauga 166.000 de tone de substante nocive, pe care bucurestenii le inghit lunar”, mai spune Stan.
Boli de plamani, de respiratie si de sange
La fel ca directorul ANPM Bucuresti, si directorul Eco-Europa a constatat ca zona Universitatii este cea mai poluata din Bucuresti. “Daca stai 3-4 ore in locul acesta este ca si cum ai fuma 3-4 pachete de tigari. Din proprie experienta va spun ca dupa doua ore apare o stare de ameteala, dupa inca o ora, o stare de voma, iar dupa alte doua ore, o stare de lesin”, spune el.
Stan concluzioneaza ca oricine vine in Bucuresti poate simti ca e cea mai poluata capitala europeana. Studiile Directiei de Sanatate Publica Bucuresti arata o crestere cu 20 % a incidentei bolilor de plamani, de respiratie sau de sange, care are o legatura directa sau indirecta cu poluarea. Fiecare al saselea copil sub 17 ani sufera de astm.
"Poluarea devine deja vizibila. Este incredibil cum in centrul orasului, la orele cu trafic intens, se vede in aer o pacla violacee din cauza noxelor."
Silvia Chintoiu – locuitor al Capitalei
