Mai multe organizații de mediu și think tank-uri îndeamnă Guvernul României să sprijine retragerea din Tratatul Carta Energiei, după ce Comisia Europeană a anunțat intenția de retragere la unison a statelor membre din tratat.
Tratatul, cunoscut sub numele de Energy Charter Treaty și încheiat în 1998, are scopul de a proteja financiar investițiile străine în infrastructura energetică între membrii săi. Cu toate acestea, mai multe organizații non-profit, printre care Bankwatch România, Declic, Greenpeace, 2Celsius și think-tank-ul Energy Policy Group, atrag atenția că acest acord ar putea îngreuna tranziția către o economie verde și ar putea duce la pierderi financiare semnificative pentru România.
Comisia Europeană și mai multe state membre au exprimat deja îngrijorare cu privire la posibilele piedici pe care tratatul le-ar putea pune tranziției verzi. Mihnea Cătuți de la think tank-ul Energy Policy Group a explicat că tratatul reprezintă un adevărat risc pentru implementarea politicilor climatice și obiectivelor de decarbonizare. În prezent, România se confruntă cu șapte litigii intentate de companii în baza acestui tratat, ceea ce ar putea duce la pierderi financiare de cel puțin 64 de milioane de euro.
Pentru a evita aplicarea clauzei de caducitate, care ar impune prevederile tratatului pentru încă 20 de ani de la data retragerii pentru investițiile existente, este necesar sprijinul a cel puțin 15 state membre pentru retragerea UE din tratat. Expertii estimează că încheierea de acorduri inter-se între statele care se retrag ar proteja UE de eventuale litigii ale companiilor din interiorul blocului comunitar.
Organizațiile de mediu încurajează Guvernul României să adopte o poziție fermă în favoarea retragerii coordonate cu celelalte state membre UE, considerând aceasta ca fiind cea mai avantajoasă soluție din punct de vedere juridic. Tratatul Carta Energiei intră în contradicție cu schimbările aduse de Pactul Ecologic European și Fit for 55, având potențialul de a încetini tranziția energetică și de a afecta investițiile în cărbune, petrol și gaze, în detrimentul obiectivelor de neutralitate climatică până în 2050.
Citește și: UE ia în considerare retragerea din Tratatul privind Carta Energiei. Ce înseamnă asta?
