Joi, 8 august, la Roaba de Cultură din parcul Herăstrău, Societatea Liberală, în colaborare cu Fundația Hanns Seide au organizat o discutie despre criza climatică și modul în care comunitățile urbane pot deveni mai reziliente în fața provocărilor climatice la Summer in the City [vara în oras, n.red].
Violeta Vijulie, președinte al Societății Liberale, a moderat discuția despre provocările climatice în orașe, la care au participat, printre alții, Comisarul General al Gărzii de Mediu, Andrei Corlan și consilierul cabinetului ministrului Energiei, Adrian Vintilă cu cetățenii și activiștii de mediu veniți să caute răspunsuri și să discute despre efectele crizei climatice în orașe.
Andrei Corlan, Comisar General al Gărzii de Mediu a spus că încălzirea climatică și impactul ei sunt aspecte care nu mai pot fi contestate și că acestea sunt efecte ale unor politici economice nepotrivite care au dus la degradarea mediului pe termen lung.
Comisarul de mediu a menționat că Bucureștiul are o problemă cu calitatea aerului, iar conform unui studiu, 58% din aportul negativ adus calității aerului este reprezentat de trafic, 27% de încălzirea rezidențială și 13% industrie.
Redăm o parte a discuției.
Green Report: Deși secretarul de stat de la Ministerul Mediului, domnul Ionuț Banciu, nu este prezent, ne-am fi dorit să știm ce facem cu spațiile verzi înghițite pe zi ce trece de betoane în orașele mari? Pentru București, de exemplu, UE recomandă 26 de metri pătrați de spații verzi per capita, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) – dublu, iar capitala avea 9.86 de metri pătrați în 2020. Nu știm cum stăm, între timp, pentru că n-au mai existat inițiative în acest sens, dar vrem să știm dacă există măcar intenția de a vedea cât spațiu verde ne-a mai rămas în capitală.
Andrei Corlan: Este o întrebare foarte bună! Pot să vă spun că, de luni, Garda Națională de Mediu demarează un control amplu la nivel național pentru a verifica modul în care se respectă Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și am inclus în aceste verificări și starea, existența, absența sau stadiul spațiilor verzi.
Absența spațiului verde este un subiect despre care se vorbește din ce în ce mai des în ultimul timp, însă, din 2011, Bucureștiul ar fi trebuit să aibă întocmit acest registru, care nu există nici în prezent!
Avem Legea 24/2007 care vorbește despre spațiile verzi. Încadrarea spațiului verde este greșită pentru că, dacă lipsește vegetația, acel loc nu mai este considerat spațiu verde.
Noi acum ne luptăm cu niște efecte ale unor decizii urbanistice haotice, avem o dezvoltare imobiliară puternică în București, dar la fel ca și în cazul efectelor climatice pe care nu le mai putem inversa, trebuie să ne adaptăm și la efectele acestor decizii pe care nu le mai putem schimba.
Green Report: Știți cum colaborează Ministerul Mediului cu autoritățile locale?
Andrei Corlan: Autoritățile publice locale trebuie să întocmească un Registru al Spațiilor Verzi și, totodată, trebuie să propună soluții bazate pe studii. Așa cum trebuie să propună soluții pentru un plan integrat de calitate, așa trebuie să propună soluții pentru dezvoltarea Regimului Spațiilor Verzi la nivelul capitalei.
Avem terenurile neproductive despre care se tot discută, există strategia de împădurire la nivelul Ministerului Mediului, există o discuție, care nu este încă elaborată, despre Strategia Parcurilor Urbane. Evident că Ministerul Mediului este deschis la dialog și sprijină autoritățile locale în acest sens.
Avem și un exemplu pozitiv la Brașov: Ministerul Mediului a fost direct implicat în strategia de Pădure Urbană.
Green Report: Dacă tot ați menționat, cât de posibilă vedeți Centura Verde a Bucureștiului în următorii ani?
Andrei Corlan: Există tot felul de păreri contradictorii ale diferitelor părți interesate – silvicultori, activiști de mediu, parlamentari.
Eu consider că orice fel de sparțiu verde poate fi benefic, numai că fiecare strategie și fiecare act normativ trebuie să fie rezultatelor unor discuții care duc la politici integrate, astfel încât, un domeniu să nu-l afecteze pe celălalt.
Există un termen – se cheamă Best Available Techinques / Cele Mai Bune Tehnici disponibile, ceea ce înseamnă că decizia trebuie să fie o coroborare între Protecția Mediului, Protecția Sănătății Publice, dezvoltarea economică, respectiv social culturală.
Nicio decizie care privește politicile de dezvoltare nu poate fi luată unilateral și trebuie să fie rezultatul a mai multor instituții, astfel încât, cetățeanul să fie cel câștigător în cele din urmă.
***
Consilier al Ministerul Energiei, Adrian Vintilă, în discursul avut în cadrul evenimentului, a menționat trei soluții pentru diminuarea efectelor schimbărilor climatice la oraș:
- montarea de panouri fotovoltaice pe acoperișuri,
- grădinile urbane construite de și între vecini
- și mutarea transportului public de la suprafață în subteran, menționând Oradea ca exemplu în acest sens.
Totodată, acesta a vorbit despre finanțările pentru montarea panourilor fotovoltaice și achiziționarea bateriilor pentru stocarea energiei din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta mai spunea și că finanțările sunt destinate persoanelor juridice.
„Important de menționat este că Ministerul Energiei nu are, în atribuțiile sale ,finanțarea către persoanele fizice, deci se finanțează în mod exclusiv mediul privat, UAT-urile și societățile comerciale”, a spus Consilierul Ministerului Energiei.
Green Report: Asociațiile de proprietari nu se încadrează? Că tot discutăm despre soluții la criza climatică în orașe. Sau dacă oamenii se organizează în asociații, pot fi finanțați așa?
Adrian Vintilă: Depinde de axa de finanțare. A fost un apel, recent închis, pentru primării, deci s-au finanțat peste 900 de primării care vor instala panouri fotovoltaice. S-au semnat deja primele contracte, cred că sunt deja vreo 70 de contracte semnate.
Acum avem 415 de milioane de euro pentru instalarea de panouri fotovoltaice pentru autoconsum la mediul privat și regii autonome, urmând ca în luna septembrie să se lanseze încă 450 de milioane de lei, deci 90 de milioane de euro prin a doua ediție a programului „Electric Up”, pentru IMM-uri și horeca, pentru stații de încărcare, mașini electrice, panouri fotovoltaice, pompe de căldură și baterii de stocare.
Momentan nu există apeluri pentru persoane fizice.
***
Printre cei prezenți la eveniment ca spectatori a fost si Liana Buzea, activist de mediu, membru activ al grupului de inițiativă „Spații Verzi Sănătoase.”
Green Report: Cu ce gânduri ai venit astăzi la eveniment?
Liana Buzea: Anul acesta am avut câteva inițiative să stăm de vorbă cu Primăria Generală, împreună cu mai multe grupuri civice, pe situația spațiilor verzi.
Suntem interesați să știm ce se întâmplă cu terasele în parcuri, ce se întâmplă cu toaletările din parcuri, cu uscările de arbori, pentru că schimbările climatice și seceta pedologică au venit cu o serie de probleme, cum sunt uscările de arbori.
Eu, personal, am venit cu supărarea că se toaletează arborii verzi, iar cei uscați nu. Cel puțin în parcul de lângă blocul meu, nu sunt dați jos. Sunt acolo: uscați, mari, înalți.
Green Report: De ce crezi că nu sunt dați jos arborii uscați?
Liana Buzea: Presupun că este nevoie de niște aprobări și mai cred că au ceva probleme și de logistică.
Una e să vii cu o drujbă și să tai niște ramuri, din păcate pe cele verzi. Alta e să vii cu un echipament mai serios și să tai un arbore uscat, mare. Bănuiesc că nu sunt pregătiți logistic.
În plus, sunt puțin nedumerită în privința unui aspect: dacă avem secetă pedologică de atâția ani, de ce nu se implementează sisteme de irigare în toate parcurile, mai mici sau mai mari, care să fie funcționale și să aibă o calitate bună a apei?
Sunt o mulțime de probleme pe care nu pare să le rezolve nimeni.
Green Report: Cum crezi că stăm cu spațiile verzi, având în vedere că se tot construiește?
Liana Buzea: Cred că există o incapacitate de a înțelege cât ne aglomerăm până când ne sufocăm.
La nivel de administrație publică, se doresc, probabil, câștiguri din orice sursă.
La nivel de cetățean, frunzele căzute pe jos sunt considerate mizerie, iar dacă îmi vine ramura la geam, cer toaletare. Sau teiul face mizerie pe mașină, hai să cer să se dea jos teiul.
Sunt o mulțime de lucruri care se întâlnesc. Unul este interesul financiar al unor părți, altul este comoditatea sau incapacitatea să înțelegem la ce folosește natura care, cu toate inconvenientele ei, are și niște benefici, pe care dacă o să continuăm să le dăm la o parte, o să rămânem numai între betoane.
În plus există și îngrijirile, mai bine spus, neîngrijirile autorităților locale. Dacă nu irigi, tai iarba foarte jos, iar solul se usucă, nu plouă, la ce ne așteptăm?
Am venit aici să întreb cum rezolvăm problemele despre care am discutat.
Am trimis o sesizare la Garda de Mediu București, care nu a fost luată în seamă. Poate pentru că, probabil, spațiul verde era prea mic. Și vreau să știm ce e de făcut?
Puțin câte puțin, micro agresiunile astea duc la diminuarea capacității spațiului verde de a fi unul.
Evenimentul a avut loc joi, 8 august, la Roaba de Cultură din parcul Herăstrău și a fost organizat de Societatea Liberală, în colaborare Fundația Hanns Seide.
Dezbaterea a fost moderată de Violeta Vijulie, președinte al Societății Liberale.
Mai multe despre alte efecte ale crizei climatice, acțiunile și soluțiile autorităților compentente în articolul următor.
Secretarul de stat de la Ministerul Mediului, Ionuț Banciu, nu a mai ajuns, deși i-a fost confirmată prezența în anunțurile de promovare a evenimentului.
