Conform estimărilor experților de mediu, cantitatea deșeurilor din plastic la nivel mondial va depăși 220 de milioane de tone în 2024. Dintre acestea, se estimează că aproximativ 70 de milioane de tone vor ajunge în natură, din cauza decalajului între cantitățile de plastic consumate și capacitatea de gestionare a deșeurilor provenite din acest material, conform raportului EA Environmental Action.
În acest context, trecerea la un model de economie circulară, în care materialele – precum plasticul, metalul, sticla – sunt colectate, reciclate și reintroduse în circuitul economic prin utilizarea ca materii prime secundare pentru fabricarea de noi produse sau ambalaje devine nu doar prioritară, dar și urgentă. În practică, printr-un model de economie circulară, resursele sunt utilizate eficient, cantitatea de deșeuri este redusă la minimum, iar efectele nedorite asupra mediului sunt prevenite.
Sistemele de garanție-returnare, care își propun colectarea unei cantități cât mai mari din ambalajele de băuturi (de regulă plastic, metal și sticlă) în vederea reciclării, s-au dovedit de-a lungul timpului un model extrem de eficient pentru consolidarea economiei circulare, fiind adoptate astăzi de un număr de peste 50 de țări la nivel global și cu rate de colectare a ambalajelor ce au atins 90% după primii 2-3 ani de funcționare, cum este cazul Norvegiei, Germaniei sau Suediei.
Într-adevăr, Sistemul de Garanție-Returnare din țara noastră, implementat la nivel național pe 30 noiembrie 2023, a dovedit deja, prin rezultatele obținute în mai puțin de 1 an de la lansare, că este un instrument cheie pentru impulsionarea reciclării și atingerea obiectivelor asumate la nivelul Uniunii Europene.
Dezvoltat pe baza exemplelor internaționale de bune practici, inspirat de modele implementate cu succes în alte țări europene, Sistemul de Garanție-Returnare este cea mai amplă și ambițioasă inițiativă a României de a încuraja reciclarea și tranziția către o economie circulară.
În egală măsură, este un proiect necesar pentru România, în contextul ratelor extrem de scăzute de reciclare înregistrate de țara noastră, care ne-au situat constant pe ultimele locuri din Europa la acest capitol.
În primele zece luni de la lansare, Sistemul de Garanție-Returnare din România a atins borne impresionante. Au fost colectate peste 2,3 miliarde de ambalaje SGR și aproape 144.000 de tone de materiale au fost predate către reciclatori. În luna septembrie, rata de returnare a ambalajelor a atins un nivel de 80%, crescând exponențial de la 62% în iulie și 78% în luna august.
Rolul garanției SGR
În cadrul schemelor de garanție-returnare, garanția pe care consumatorii o plătesc, atunci când achiziționează o băutură inclusă în program, joacă un rol cheie în motivarea acestora de a adopta un comportament responsabil față de mediu. Aceasta funcționează ca un stimulent financiar direct, încurajând returnarea ambalajului la punctele de colectare pentru a-și recupera banii.
Garanția este suficient de relevantă pentru a schimba obiceiurile și percepția publicului larg cu privire la reciclare, contribuind astfel la atingerea obiectivelor de sustenabilitate.
Acest lucru este valabil și în cazul Sistemului de Garanție-Returnare din țara noastră, unul dintre elementele centrale ale SGR fiind garanția de 50 de bani aplicată fiecărui ambalaj pentru băuturile incluse în program.
Garanția este plătită inițial de producători. Aceștia raportează către RetuRO, administratorul sistemului în România, cantitățile de ambalaje introduse pe piață în fiecare lună și plătesc valoarea garanțiilor pentru acestea, plus un tarif de administrare aferent cantităților respective.
Garanția este recuperată de către producători de la comercianții sau distribuitorii care achiziționează produsele pentru vânzare. La rândul lor, comercianții își recuperează aceste sume de la consumatori, atunci când aceștia cumpără o băutură înregistrată în SGR. Ei achită consumatorilor înapoi garanția în momentul în care aceștia returnează ambalajul la punctele de colectare.
Ulterior, RetuRO achită comercianților contravaloarea garanției pentru ambalajele colectate, plus un tarif care acoperă costurile comerciantului cu organizarea punctelor de preluare a ambalajelor SGR de la consumatori, numit tarif de gestionare.
O întrebare pe care o primim frecvent la RetuRO este ce se întâmplă cu contravaloarea garanțiilor pentru diferența dintre cantitatea de ambalaje puse pe piață de către producători și cantitatea de ambalaje returnate de către consumatori, acestea fiind în mod transparent raportate de către RetuRO în fiecare lună. Prin urmare, cred că este util de clarificat acest aspect și în continuare voi explica detaliat mecanismul financiar din spatele acestor situații.
Primul aspect important de subliniat este că, de la punerea pe piață a ambalajelor de către producători și până la momentul la care acestea sunt returnate, post-consum, durează, în medie, câteva săptămâni, în funcție de tipul de produs, termenul fiind mai mare în cazul celor cu un ciclu de viață mai lung, precum vinuri sau spirtoase.
Un produs în ambalaj SGR, raportat ca fiind pus pe piață de către producător, trebuie să ajungă mai întâi în lanțul de distribuție, apoi în stocul comerciantului, mai departe la raft și, în final, la consumator, acesta fiind momentul în care consumatorul achită garanția pe care o va recupera atunci când va returna ambalajul.
Astfel, când ne referim la garanții nerevendicate, ne referim la acele garanții nerevendicate doar temporar, pentru acele situații în care produsele în ambalaj SGR se află încă pe raft la comercianți sau nu au fost încă returnate, fiind păstrate de consumatori pentru o perioadă mai lungă de timp, în funcție de obiceiul de consum și de tipul de produs.
Aceste garanții pentru ambalajele nereturnate încă sunt păstrate de către RetuRO până la momentul returnării acestora în sistem, acoperind valoarea tuturor stocurilor de pe piață – atât cele care nu au ajuns încă la raft sau la consumator, cât și cele care au fost cumpărate, dar care nu au fost consumate sau returnate încă. Aceste fonduri sunt administrate de RetuRO, ca parte a gestionării întregului sistem. Ca administrator al sistemului, trebuie să ne asigurăm că toate acele garanții ale ambalajelor produselor care încă nu au ajuns la raftul magazinelor, implicit la clienții magazinelor, vor fi plătite în momentul revendicării garanției de către consumator.
În suma aferentă garanțiilor nerevendicate intră, de asemenea, și garantiile pentru acele ambalaje SGR care cu siguranță nu se vor mai întoarce în sistem, fie pentru că eticheta lor a fost deteriorată, fie s-au spart sau distrus, fie nu au mai ajuns în punctele de colectare pentru că persoanele care le-au cumpărat au ales să nu le returneze. La final de an, acestea reprezintă, însă, doar o mică parte din totalul garanțiilor, și vor constitui venit al RetuRO.
Deși aceste garanții nerevendicate pot contribui la finanțarea sistemului, scopul SGR nu este să crească aceste venituri. Obiectivul nostru este să maximizăm rata de returnare a ambalajelor, ceea ce înseamnă că, în timp, fondurile din garanții nerevendicate vor continua să scadă semnificativ.
Sursele de venit ale sistemelor de garanție-returnare
Ce se întâmplă cu veniturile pe care RetuRO le obține este o altă întrebare pe care o primim adesea și mă voi referi în continuare și la acest aspect.
Similar cu sistemele de garanție-returnare existente și în alte țări, SGR are și în România trei surse de venit.
Una dintre acestea este tariful de administrare pe care îl plătesc producătorii pentru fiecare produs în ambalaj SGR introdus pe piață.
A doua sursă de venit provine din vânzarea către reciclatori a materialelor rezultate din ambalajele colectate, după ce sunt procesate în centrele RetuRO de numărare și sortare.
A treia sursă este reprezentată de garanțiile nerevendicate, adică, așa cum spuneam anterior, acea mică parte din garanții aferente ambalajelor despre care se consideră că nu se vor mai întoarce niciodată în sistem.
Aceste trei surse de venit ale RetuRO sunt menite să fie investite în eficientizarea Sistemului de Garanție-Returnare.
Toate aceste trei surse de venit trebuie să acopere cheltuielile operaționale ale Sistemului de Garanție-Returnare, inclusiv tariful de gestionare plătit comercianților, cheltuială ce are o pondere de aproximativ 51% din totalul de cheltuieli ale sistemului, dar și cheltuielile logistice pentru transportul ambalajelor returnate de consumatori de la comercianți până la centrele de numărare și sortare, apoi la reciclatori, ce are o pondere de 29% din totalul cheltuielilor sistemului într-un an.
RetuRO funcționează după principiul not-for-profit, adică toate veniturile generate sunt investite în sistem. Nu se pot distribui dividende acționarilor. Aceste fonduri sunt folosite pentru îmbunătățirea infrastructurii, eficientizarea proceselor, acoperirea costurilor comercianților cu organizarea punctelor de colectare pentru consumatori, transportul acestor ambalaje până la centrele de numărare și sortare, acțiuni de informare a consumatorilor și a celorlalte părți implicate și pentru a sprijini dezvoltarea continuă a SGR.
Cu rate de returnare în creștere de la o lună la alta și miliarde de ambalaje din plastic, sticlă sau metal redirecționate de la gropile de gunoi spre reciclare, Sistemul de Garanție-Returnare are deja efecte benefice și vizibile asupra mediului înconjurător.
Rezultatele obținute lună de lună demonstrează că sistemul devine tot mai eficient și reflectă potențialul său pe termen lung. Îmbunătățirea și optimizarea SGR rămân prioritare pentru RetuRO, astfel încât reciclarea să devină accesibilă și parte din rutina fiecărui cetățean și să ne aducă mai aproape de un viitor mai curat și mai verde.
#deseuri #retuRO #plastic #peturi #sgr #sistemulgarantieretur #reciclare #sustenabilitate #garantiesticle #recycling #circulareconomy #economiecirculara #environmentnews #modeleconomiecirculara #CatalinaMarga
