Organizațiile de mediu care au criticat public Guvernul și au cerut demiterea ministrului Energiei, Sebastian Burduja, din cauza pozițiilor ostile față de societatea civilă, au fost excluse la o întâlnire oficială privind politicile publice din domeniul energetic.
Dezbaterea, organizată la Palatul Victoria și anunțată ca o consultare cu societatea civilă, a fost coordonată de Ministerul Energiei, în prezența premierului Marcel Ciolacu și a ministrului Mediului, Mircea Fechet.
Evenimentul este calificat de organizațiile excluse drept unul de fațadă, menit mai degrabă să proiecteze imaginea unui dialog decât să reflecte realitatea unui proces participativ.
Selecția participanților este descrisă ca fiind netransparentă și orientată deliberat către actori care nu au fost implicați activ în dezbaterile privind tranziția energetică.
Printre organizațiile excluse se numără Bankwatch România, Greenpeace România, Declic, Asociația Ecolegal, Fundația Eco-Civica, 2Celsius, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis și Agent Green – toate cu activitate constantă și expertiză în domeniu, dar și cu un istoric de acțiuni în instanță împotriva proiectelor promovate de minister.
Reprezentanții acestora denunță o strategie veche de marginalizare a vocilor incomode, amintind că și în cazul Roșia Montană autoritățile au adoptat tactici similare, organizând consultări formale doar cu organizații „neconflictuale”, ignorând comunitățile afectate și ONG-urile cu poziții ferme.
Mai mult, organizațiile acuză faptul că tensiunile actuale sunt alimentate chiar de comportamentul ministrului Burduja, care, recent, a cerut companiilor de stat să acționeze în instanță ONG-urile oponente și să solicite despăgubiri maxime.
Aceste acțiuni sunt semnalate drept tentative de intimidare și încadrate în categoria proceselor strategice împotriva participării publice (SLAPP).
În urma acestui derapaj, peste 110 organizații au solicitat oficial demiterea ministrului Energiei, însă nu au primit niciun răspuns din partea Guvernului. Dimpotrivă, semnatarii cererii au fost, spun ei, trecuți pe linie moartă în relația cu autoritățile.
Cu toate acestea, ONG-urile excluse își mențin disponibilitatea de a participa la un dialog real, într-un cadru onest, agreat de ambele părți. Ele solicită organizarea unei dezbateri transparente, în care să poată contribui substanțial la conturarea politicilor energetice ale României – politici care, spun ele, trebuie să servească interesul public, nu imaginea politică.
Greenpeace România a denunțat excluderea organizațiilor critice din dezbaterea oficială ca fiind parte dintr-o strategie de marginalizare a vocilor incomode. Elena Ionescu, directoarea executivă, a criticat dur relația autorităților cu societatea civilă:
„Este inacceptabil ca autoritățile publice să acționeze ca avocați ai marilor companii poluatoare, iar ONG-urile care apără legal mediul să fie etichetate drept dușmani ai statului.
Excluderea noastră din această așa-zisă dezbatere, în contextul presiunilor și atacurilor lansate de ministrul Burduja, arată cât de departe suntem de un dialog democratic real. Greenpeace România nu va legitima un proces construit pe excludere, dispreț și intimidare.”
Bankwatch România a atras atenția că participarea la consultări nu trebuie condiționată de absența criticii, ci de buna credință și competență. Vlad Popescu, directorul organizației, a subliniat importanța colaborării între opinii divergente:
„Dacă unii dintre noi avem procese în instanță împotriva unor acte administrative pe care le considerăm nelegale, nu înseamnă că nu putem purta discuții constructive pe alte subiecte. Mărturie stau contribuțiile noastre la consultările publice și evenimentele organizate, la care invităm mereu și reprezentanți ai Ministerului Energiei sau al Mediului.
Pe asta se bazează orice proces democratic, pe colaborarea inclusiv cu persoane care nu împărtășesc aceeași părere. Atunci rezultatele sunt cele mai bune.”
Declic a comparat excluderea actuală cu tacticile autoritare din perioada comunistă. Tudor Brădățan, director executiv, a avertizat că metodele de intimidare au revenit într-o formă periculoasă:
„Este nepermis ca, în loc să răspundă îngrijorărilor noastre legitime, Guvernul să încerce să ducă mai departe proiectele hidrotehnice comuniste, folosind aceleași tehnici de intimidare specifice acelei perioade.
Dacă acum 40 de ani nimeni nu îndrăznea să se opună planurilor de distrugere a naturii din cauza fricii de partidul unic, astăzi este cu atât mai important să luptăm pentru a salva ce a mai rămas din mediul natural al țării noastre.”
CITEȘTE ȘI:
Ministrul Energiei continuă războiul cu organizațiile de mediu
