În urma unei analize a studiilor făcute până acum în legătură cu microparticulele de plastic prezente în apa de băut, Organizația Mondială a Sănătăţii (OMS) a precizat că microplasticele din această sursă nu par să prezinte un risc pentru sănătate, dar că este nevoie de studii suplimentare urgente pentru a oferi asigurări consumatorilor.
„Trebuie să știm urgent mai multe despre impactul microplasticelor asupra sănătății, pentru că sunt peste tot – inclusiv în apa de băut”, a declarat Maria Neira, directorul departamentului de Sănătate Publică din cadrul OMS.
„Ținând cont de puținele informații pe care le avem, microplasticele din apa de băut nu par să prezinte un risc pentru sănătate, la nivelul la care sunt acum. Dar avem nevoie să cercetăm mai mult. Avem nevoie, de asemenea, să oprim creșterea poluării cu plastic la nivel mondial”.
Potrivit analizei, care a ținut cont de studiile din ultimul an despre microplasticele din apa de băut, cele mai multe particule de plastic din apă au dimensiuni mai mari de 150 de micrometri în diametru şi sunt eliminate din organism prin excreţie. Însă, „particulele mai mici au o probabilitate mai mare de a traversa peretele intestinal şi de a ajunge la alte ţesuturi’”, se arată în raport.
Temerile privind urmările asupra sănătăţii s-au concentrat asupra particulelor mai mici, a precizat Jennifer De France, expert tehnic în cadrul OMS şi unul dintre autorii raportului.
„Pentru aceste particule de dimensiuni mai mici, în cazul cărora datele existente sunt insuficiente, trebuie să ştim mai multe despre ce anume este absorbit, distribuţia şi impactul acestora”, a mai spus aceasta.
Pe lângă cercetările amănunțite legate de sursele microplasticelor în apa de băut și în eficiența proceselor de tratare pe care le recomandă, OMS a subliniat și importanța dezvoltării unor metode standard de a măsura aceste microparticule de plastic din apă.
Sistemele de tratare a apei, care elimină particulele de fecale și chimicalele sunt eficiente în a înlătura și microplasticele. Totuși, mai spune organizația, o proporție semnificativă a populației, la nivel mondial, nu beneficiază de apă care a fost tratată.
Microplasticele pătrund în sursele de apă potabilă în special prin deversarea apelor reziduale, a mai precizat OMS. Potrivit probelor analizate, microplasticele descoperite în anumite cazuri în apa îmbuteliată par să fie rezultatul, cel puţin parţial, al procesului de îmbuteliere sau de ambalare, prin folosirea dopurilor din plastic, se mai spune în raport.
„Nu există date disponibile care să arate că microplasticele reprezintă un pericol pentru sănătatea umană, dar acest lucru nu înseamnă însă că sunt inofensive”, a precizat Alice Horton, cercetătoare în domeniul microplasticelor în cadrul Centrului Naţional Britanic de Oceanografie, într-o declaraţie pe marginea raportului OMS, potrivit Reuters.
„Este important să punem temerile privind expunerea la microplasticele din apa de băut în context: suntem expuşi tot timpul la microplastice în viaţa de zi cu zi provenind de la un număr mare de surse, apa potabilă fiind doar una dintre acestea”, a mai spus ea.
Poluarea cu plastic este atât de răspândită în mediul înconjurător încât o persoană ar putea ingera cinci grame pe săptămână, echivalentul unui card de credit, este concluzia unu studiu realizat în iunie, la cererea organizaţiei nonguvernamentale WWF International. Potrivit acestui studiu, cea mai importantă sursă de ingerare a plasticului este apa potabilă, o altă sursă importantă fiind fructele de mare.
În cazul apei, cel mai mare pericol pentru sănătate este reprezentat de agenţii microbieni – proveniţi inclusiv de la apele reziduale ale fermelor de animale, care pătrund în sursele de apă potabilă – şi pot provoca boli diareice, în special în ţările sărace, care nu au sisteme de tratare a apei, potrivit OMS.
Circa 2 miliarde de persoane consumă apă contaminată cu fecale, ceea ce cauzează aproape 1 milion de decese anual.
