De Ziua Internațională a Pământului, analizăm starea planetei prin cele patru elemente esențiale – apă, aer, foc și sol. În 2024, au fost raportate peste 7.000 de inundații majore la nivel global, temperaturile medii au depășit 1,5°C față de era preindustrială, iar în România, fiecare locuitor mai are doar 1.400 de metri pătrați de pădure. Rapoartele recente atrag atenția asupra unei crize sistemice cu efecte ireversibile dacă nu acționăm acum.
Când mișcarea Earth Day a luat amploare la sfârșitul mileniului trecut, avertismentul era clar: dacă liderii lumii nu acționează rapid, schimbările climatice vor deveni ireversibile.
În 2025, acel avertisment nu doar că este valabil, ci devine acut.
Potrivit Grupului Interguvernamental de Experți privind Schimbările Climatic (IPCC), fără reduceri drastice ale emisiilor de gaze cu efect de seră, ne îndreptăm spre un scenariu cu +3,2°C până în 2100, un prag de colaps climatic.
În acest peisaj, natura – apa, aerul, solul și focul, nu mai sunt elemente, ci linii de rezistență. Și toate cedează.
APA – Inundații record și ape dulci în declin
Conform raportului World Resources Institute 2024, peste 25% din populația globală trăiește în zone cu stres hidric extrem.
În același timp, UNESCO semnalează o degradare accelerată a resurselor de apă dulce, din cauza poluării industriale, agriculturii intensive și schimbărilor climatice.
Agricultura consumă aproximativ 70% din resursele de apă dulce la nivel global.
În 2024, Europa a înregistrat peste 300 de inundații severe, multe în Franța, Germania și România, iar în țara noastră, Administrația Națională Apele Române (ANAR) a raportat peste 80 de inundații locale majore în zonele rurale slab canalizate.
Aproximativ o treime din populația României nu are acces la canalizare, iar în mediul rural multe gospodării deversează direct în natură.
Sistemul de canalizare urbană din România are un grad de acoperire de doar 68%, iar în mediul rural sub 15%.
În privința hidroenergiei, România produce în jur de 28% din energia electric prin hidrocentrale, dar seceta severă din 2023-2024 a afectat semnificativ producția.
Hidroelectrica a raportat o scădere de 13% față de 2023.
La nivel global, hidroenergia contribuie cu aproximativ 16% din producția de electricitate, dar este tot mai vulnerabilă în fața secetei.
Poluarea apelor se agravează la nivel global, pe fondul tratării insuficiente a apelor uzate și al contaminării constante din agricultură, industrie și așezări umane.
Potrivit raportului Națiunilor Unite privind apa în 2024, doar 8% dintre apele uzate din țările cu venituri reduse sunt tratate corespunzător, comparativ cu 74% în statele dezvoltate.
Microplasticele, reziduurile de medicamente, detergenții industriali și compușii chimici greu biodegradabili, cum sunt PFAS (substanțe folosite în ambalaje, textile și produse antiaderente), se regăsesc tot mai frecvent în sursele de apă dulce.
Deși Europa are una dintre cele mai stricte legislații în materie de apă, realitatea din teren e departe de ideal.
Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 au fost puse în dificultate după ce probele de triatlon au fost amânate din cauza nivelului crescut de bacterii în Sena.
În Regatul Unit, tot mai multe zone de înot în natură sunt afectate de scurgeri ilegale sau tratamente necorespunzătoare ale apelor uzate.
Îngrășămintele bogate în nitrați și fosfați continuă să degradeze ecosistemele acvatice.
Utilizarea intensă a pesticidelor și îngrășămintelor contribuie la contaminarea apelor subterane, afectând calitatea apei potabile și biodiversitatea și la noi în țară.
Problemele se agravează în lipsa unor controale ferme și a investițiilor constante în sisteme moderne de tratare a apelor.
AERUL – Poluare invizibilă și o cursă auto (in)sustenabilă
Conform Agenției Europene de Mediu, poluarea aerului rămâne principala cauză de deces prematur din cauza mediului: peste 275.000 de decese/an în UE pot fi atribuite particulelor fine (PM2.5).
România este printre țările cu cele mai mari niveluri de poluare urbană, iar orașe precum București, Iași și Brașov depășesc constant valorile limită.
Deși amprenta de carbon a UE a scăzut cu 32% față de 1990, România a redus doar cu 25%, iar progresele s-au temperat în ultimii ani.
În sectorul rezidențial, peste 45% dintre gospodăriile românești se încălzesc cu lemn, în special în mediul rural, o practică ce contribuie masiv la poluarea aerului.
Rata de achiziție a mașinilor electrice a crescut semnificativ în Europa. În 2024, una din cinci mașini noi vândute în UE a fost electrică.
În România, doar 7% dintre autoturismele noi sunt electrice, deși subvențiile din programul Rabla Plus s-au menținut.
Rămâne relevant și scandalul Dieselgate, care a evidențiat nu doar vulnerabilitățile legislative, ci și disonanța dintre promisiunile verzi și practicile reale ale industriei auto.
Scandalul Dieselgate a izbucnit în 2015, când autoritățile din SUA au descoperit că Volkswagen instalase un software ilegal pe circa 11 milioane de mașini diesel, care falsifica nivelul emisiilor în timpul testelor oficiale.
În realitate, vehiculele emiteau până la 40 de ori mai mult oxid de azot decât limita legală.
Consecințele au fost uriașe: compania a plătit peste 30 de miliarde de dolari în amenzi și despăgubiri, iar mai mulți directori, inclusiv fostul CEO, au fost inculpați.
Scandalul a zdruncinat încrederea în motoarele diesel și a accelerat tranziția globală spre vehicule electrice.
SOLUL – Agricultura în derivă și pădurea în recul
Seceta extremă a afectat Europa de Est și Sud în valuri succesive în 2023 și 2024.
Conform Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în 2024, suprafața agricolă afectată de secetă în România a depășit 1,3 milioane de hectare.
Răspunsul politic a fost tardiv, iar subvențiile au venit cu întârziere, în timp ce micii agricultori pierd teren în fața monoculturilor intensive.
Organizația pentru alimentație și agricultură a națiunilor unite (FAO) estimează că peste 33% din solurile lumii sunt degradate și avertizează că pierderea fertilității va compromite siguranța alimentară.
În România, conform unui raport WWF România 2024, peste 6% din suprafața agricolă este degradată ireversibil.
Albinele, polenizatorii naturali ai agriculturii, suferă la rândul lor. Apicultorii din România au raportat pierderi medii de 30% din colonii în 2024, din cauza pesticidelor, secetei și lipsei florilor sălbatice.
Despăduririle continuă într-un ritm alarmant.
În 2024, România a pierdut peste 19.000 de hectare de pădure prin tăieri ilegale sau exploatări „reglementate” la limită.
Fiecare român rămâne cu doar 1.400 de metri pătrați de pădure, mult sub media europeană de 3.200 de metri pătrați.
FOCUL – Incendii, climă extremă și o lume care arde
Potrivit serviciului Copernicus, 2024 a fost cel mai călduros an din istorie, cu o temperatură medie globală de 1,55°C peste perioada preindustrială.
În Europa, vara 2024 a adus valuri de caniculă extreme, iar în Spania, Italia și Grecia s-au înregistrat temperaturi record de peste 47°C.
Incendiile de vegetație au devastat sute de mii de hectare.
În UE, în 2024, au ars peste 500.000 de hectare, iar România a înregistrat peste 450 de incendii de pădure, cele mai multe în zona Deltei și Munții Apuseni.
Desertificarea avansează. În sudul României, județe precum Teleorman, Olt sau Dolj pierd anual mii de hectare de teren agricol prin aridizare.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie estimează că peste 100.000 de hectare se află în risc sever de deșertificare.
O planetă în dezechilibru
Ziua Pământului, la 55 de ani de la debutul său, nu mai e doar o ocazie simbolică. Este o chemare la acțiune.
Fiecare litru de apă pierdut, fiecare pădure tăiată, fiecare grad în plus, contează.
Rapoartele recente, de la IPCC la Copernicus, de la FAO la WMO, trasează același verdict:
Natura încă ne ajută, dar nu pentru mult timp.
Natura a absorbit 54% din emisiile antropice de CO2 în ultimul deceniu, dar dacă nu inversăm tendința distrugerii, vom pierde aliatul nostru cel mai valoros.
Azi, de Ziua Pământului 2025, nu celebrăm un trecut, ci decidem un viitor.
Iar viitorul depinde de fiecare alegere, de la masa din bucătărie până în cancelariile lumii.
