Noul cabinet Ponta ar putea adopta decizii controversate in chestiuni sensibile pentru opinia publica romaneasca.
Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita, considera ca Romania trebuie sa accepte exploatarea gazelor de sist.
"In privința gazelor de sist, cred ca s-a gresit din punctul de vedere al imaginii. Cei care s-au ocupat nu au stiut sa comunice cu autoritatile locale. De aici s-a creat impresia ca se pot intampla lucruri negative in zona. Trebuie sa facem o analiza de specialisti si daca pretul este bun, ar trebui să fim de acord’, a spus Nita.
El a adus drept argument situatia Poloniei, care a acceptat extragerea gazului de sist.
Ministrul a facut aceste precizari cu prilejul audierii in comisiile Senatului si Camerei, inainte de investirea noului Guvern, iar parlamentarii i-au acordat aviz favorabil.
Proiect prioritar: identificarea zacamintelor din sisturi
Declaratia lui Constantin Nita nu pare intamplatoare, ci este menita, probabil, sa pregateasca opinia publica romaneasca pentru viitoarele decizii oficiale in sectorul energiei.
Programul de guvernare 2013 – 2016 mentioneaza, de altfel, la rubrica “Proiecte prioritare”, “demararea actiunilor de explorare pentru identificarea zacamintelor exploatabile din sisturi bituminoase”.
Optiunile noului cabinet Ponta vin in contradictie nu doar cu ceea ce declarau, pana in prezent, oficialii romani, dar si cu atitudinea prudenta a Comisiei Europene.
Ministrul Mediului, Rovana Plumb, reconfirmata in functie in noul cabinet Ponta, declara in luna mai a.c. ca “problema gazelor de sist, din punctul de vedere al exploatarii, este suspendata pana la sfarsitul anului, pentru ca nu poti emite un aviz de mediu fara sa ai toate datele necesare”. Rovana Plumb preciza, in acel moment, ca Romania asteapta o pozitie clara din partea Uniunii Europene – pro sau contra exploatarii gazelor de sist – si ca Romania va urma politica europeana in acest sector.
Nici pana in acest moment, autoritatile de la Bruxelles nu au transat aceasta chestiune si nici nu se intrevede o solutie pe termen scurt. Acum cateva zile, Comisia Europeana a lansat o consultare publica pe tema combustibililor fosili neconventionali, in randul carora intra si gazele de sist.
Consultarea, desfasurata prin internet, se refera la dezvoltarea in Europa a unor proiecte de exploatare a combustibililor fosili neconventionali. Procesul de consultare este deschis pana la data de 20 martie 2013, ceea ce inseamna ca abia ulterior poate fi emis un verdict pro sau contra gazelor de sist.
Exploatarea acestora se face in prezent prin metoda fracturarii hidraulice, suspectata ca ar fi periculoasa pentru mediu. Efectul imediat ar putea fi declansarea de cutremure, asa cum s-a intamplat in Marea Britanie. Efectul pe termen lung ar fi contaminarea panzei freatice, din cauza utilizarii, in procesul de fracturare hidraulica, a apei amestecate cu circa 700 de substante chimice, dintre care jumatate sunt toxice pentru om si pentru mediu.
Visul american: natura moarta cu flacari si fum
Sustinatorii procesuolui de exploatare a gazelor de sist afirma ca asemenea probleme apar doar daca metoda fracturarii hidraulice este aplicata incorect. Principalul exemplu favorabil este acela al SUA, unde extragerea gazelor de sist are cea mai veche traditie. Doar ca, si in SUA, exploatarea gazelor de sist creeaza probleme populatiei.
Un caz foarte recent, prezentat de ziarul britanic Guardian, se refera la statul Dakota de Nord, unde companiile petroliere americane folosesc fracturarea hidraulica pe scara din ce in ce mai extinsa. In Dakota de Nord, regiune traditional agricola, „multe familii detin drept de proprietate doar asupra terenului de la suprafata, nu si asupra resurselor minerale subterane”, explica Guardian. Din acest motiv, companiile petroliere pot derula activitati de extragere a titeiului si a gazelor, inclusiv a celor neconventionale, fara a cere acordul proprietarilor de teren.
Un exemplu concret este semnalat in zona oraselului White Earth, unde opereaza o companie petroliera cu sediul in Dallas. In zona White Earth, arborii se usuca din cauza chimicalelor introduse in sol si in panza freatica. Aerul a devenit greu de respirat nu doar din cauza substantelor chimice folosite in extractie, ci si a fumului degajat prin arderea surplusului de gaz. In ciuda protestelor localnicilor, autoritatile de mediu din SUA permit societatilor petroliere sa-si continue activitatea.
Citeste si:
Africa va furniza Europei gaze de sist
Ecologistii refuza „epoca de aur” a gazelor
