O nouă descoperire a UC Riverside arată că metanul captează o cantitate mare de căldură în atmosfera Pământului, dar creează și nori de răcire care compensează 30% din căldură.
Gazele cu efect de seră, cum ar fi metanul, creează un fel de pătură în atmosferă, captând căldura de la suprafața Pământului, numită radiație pe undă lungă, și împiedicând-o să treacă în spațiu. Acest lucru face planeta mai fierbinte.
„O pătură nu creează căldură decât dacă este electrică. Vă simțiți cald deoarece pătura vă inhibă capacitatea corpului de a-și trimite căldura în aer. Acesta este același concept”, a explicat Robert Allen, profesor asistent UCR de Științe Pământului, potrivit ScienceDaily.
Pe lângă absorbția radiației pe undă lungă, se dovedește că metanul absoarbe și energia primită de la soare, pe unde scurte. „Acest lucru ar trebui să încălzească planeta”, a spus Allen, care a condus proiectul de cercetare. „Dar contraintuitiv, absorbția radiației pe unde scurte încurajează schimbările în nori care au un ușor efect de răcire.”
Acest efect este detaliat în revista Nature Geoscience, alături de o a doua constatare la care echipa de cercetare nu s-a așteptat pe deplin. Deși metanul ridică în general cantitatea de precipitații, luând în considerare absorbția radiației pe unde scurte, aceasta crește cu 60%, procent surprinzător de mare.
Ambele tipuri de radiație – unde lungi (de pe Pământ) și unde scurte (de la soare) – scapă din atmosferă mai mult decât sunt absorbite în ea. Atmosfera are nevoie de compensare pentru energia scăpată, pe care o primește din căldura creată pe măsură ce vaporii de apă se condensează în ploaie, zăpadă, lapoviță sau grindină.
„În esență, precipitațiile acționează ca o sursă de căldură, asigurându-se că atmosfera menține un echilibru energetic”, a declarat coautorul studiului Ryan Kramer, cercetător la Centrul de Zbor Spațial Goddard NASA și la Universitatea din Maryland, județul Baltimore.
Metanul schimbă această ecuație. Prin păstrarea energiei de la soare, metanul introduce căldură pe care atmosfera nu mai trebuie să o primească din precipitații.
Echipa de cercetare a făcut aceste descoperiri creând modele computerizate detaliate care simulează atât efectele produse de metan. În continuare, ei ar dori să efectueze experimente suplimentare pentru a afla cum ar avea impact asupra climei diferitele concentrații de metan.
Interesul științific pentru metan a crescut în ultimii ani pe măsură ce nivelurile emisiilor au crescut. Multe provin din surse industriale, precum și din activități agricole și gropi de gunoi. Emisiile de metan sunt, de asemenea, probabil să crească pe măsură ce pământul înghețat de la baza Arcticii începe să se dezghețe.
Citește și: Banchiza din Marea Arctică ar putea dispărea complet
