Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu, Asociația Jumătatea Plină și Asociația Peisagiștilor din România solicită mutarea Festivalului de teatru „Bucureștiul lui Caragiale” din Cișmigiu (care se va desfăşura pe parcursul a 10 weekend-uri) pentru că ar afecta ecosistemul grădinii, nu ar respecta dreptului la liniște al locatarilor și ar crea aglomerări de persoane, unde riscul de infectare cu Covid 19 va fi crescut.
„Dorim ca valoarea istorică a celei mai emblematice grădini publice din România ― Grădina Cișmigiu (monument de arhitectură Clasa A) ― să fie respectată, iar acest spațiu verde să fie păstrat ca o oază de liniște și verdeață în inima Capitalei. Solicităm mutarea în regim de urgență din Grădina Cișmigiu a festivalului de teatru în aer liber «Bucureștiul lui Caragiale» într-un spațiu adecvat pentru acest tip de evenimente, în care natura și oamenii din imediată vecinătate nu sunt afectați direct de zgomotul produs prin amplificarea sunetului sau de efectele inerente unei astfel de manifestații (distrugerea ireversibilă a grădinii, degradarea conștientă sau inconștientă a ecosistemului urban, nerespectarea dreptului la liniște al locatarilor, aglomerarea de persoane într-un loc care ar trebui să permită recreerea în siguranță)”, au transmis organizațiile într-o scrisoare deschisă adresată Gabrielei Firea, Primarul General al Capitalei, și ARCUB.
Semnatarii scrisorii consideră că organizarea evenimentului în Grădina Cișmigiu nu este oportună pentru că va crea poluarea fonică excesivă, dincolo de limita legală de zgomot în parcuri – 60 dB (A).
„Atunci când zgomotul depășește această limită, el afectează ecosistemul parcului, clădirile din vecinătatea imediată și calitatea locuirii prin vibrațiile generate de zgomote puternice cu frecvențe joase, ce se găsesc în sunetele amplificate. De asemenea, un zgomot constant și puternic, cum este cel difuzat prin boxele de mari dimensiuni instalate în fața scenelor, crește tensiunea și schimbă peisajul sonor al parcului, generând un efect în lanț: oamenii devin mai agitați și vorbesc mai tare, câinii sunt iritați și latră mai mult, iar ciorile se sperie și fac mai multă gălăgie”, au explicat aceștia.
Din punct de vedere al sănătății auzului, medicii spun că nivelul mediu al sunetului amplificat pe durata a 60 de minute nu are voie să depășească 90dB (A). Orice depășire poate cauza afecțiuni grave și definitive ale auzului, în special la copii.
„Legile cu privire la limitarea nivelului de zgomot sunt făcute pentru a evita acest pericol și orice nerespectare a legii de către o instituție publică poate fi considerată vătămare intenționată, altfel spus, PMB și ARCUB distrug auzul cetățenilor cu bună știință”, au subliniat semnatarii scrisorii.
În plus, scenele festivalului sunt așezate la doar 10-20 metri de imobilele care mărginesc parcul în partea din est. Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu a realizat un sondaj în rândul cetățenilor, iar 95% din cei 1.000 de participanți se opun organizării acestui eveniment în Grădina Cișmigiu.
Presiunea generată de un astfel de eveniment duce inevitabil la alterarea compoziției vegetale și la afectarea ecosistemului specific acestei grădini istorice.
„Grădina Cișmigiu nu a fost concepută pentru a suporta evenimente de o asemenea anvergură, fapt dovedit chiar de lipsa unui spațiu amenajat în acest sens. Astfel, toate evenimentele înghesuite aici de PMB se desfășoară mereu pe peluzele istorice și printre arborii seculari. Din această cauză vegetația este afectată grav de echipamentele de mari dimensiuni care circulă în interiorul Cișmigiului pentru a instala scene și alte elemente de infrastructură pentru desfășurarea spectacolelor. Pe lângă rănile pe care le provoacă trunchiurilor și coroanelor arborilor, aceste echipamente împreună cu structura scenelor și aglomerarea de persoane tasează puternic solul. Tasarea pământului duce la eliminarea spațiilor care găzduiesc în sol apa și aerul de care plantele au nevoie pentru a supraviețui. Deteriorarea și moartea plantelor sunt vizibile, în primul rând, în cazul peluzelor veșnic îngălbenite, unde iarba nu găsește condițiile necesare pentru a se dezvolta. De altfel, ramurile arborilor care cad în timpul furtunilor, uscate fiind de lipsa substanțelor hrănitoare din sol, sunt tot un rezultat direct al administrării agresive și inadecvate a acestei grădini istorice”, au mai scris organizațiile.
Semnatarii atrag atenția că evenimentul pune chiar în pericol participanții, din cauza prezenței unui număr mare de arbori uscați în totalitate, din cauza întreținerii defectuoase și a utilizării inadecvate a acestui spațiu verde.
Aceștia mai spun că, în contextul aglomerării Grădinii Cișmigiu, va fi deseori imposibilă respectarea măsurilor de distanțare fizică.
„Deși ne bucură inițiativa de a aduce teatrul și cultura mai aproape de cetățeni, nu credem că acest “oriunde-oricum-oricând” face cinste artiștilor și celor care muncesc enorm pentru punerea în scenă a spectacolelor. Tocmai în acest scop, reamintim declarațiile Gabrielei Firea, primarul Capitalei, care, la finalul lunii mai, anunța public că a identificat 11 spaţii în aer liber unde pot avea loc spectacole în condiţii adecvate actualului context medical și din care Grădina Cișmigiu nu face parte”, au încheiat Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu, Asociația Jumătatea Plină și Asociația Peisagiștilor din România.
Festivalul „Bucureştii lui Caragiale” va însemna două luni de teatru în aer liber. Găzduit în Grădina Cișmigiu, pe o scenă amenajată în aer liber, se va desfăşura pe parcursul a 10 weekend-uri din perioada 18 iulie – 20 septembrie.
