Monstrii nepasarii noastre

Creaturi nascute din deseurile noastre au pus stapanire pe principalele puncte din Capitala: Piata Victoriei, Piata Romana, Pasajul Universitatii,
Piata Unirii si parcurile Tineretului si Cismigiu.

Text de Loredana Pana

Membrii Asociatiei Green Revolution impreuna cu primarul general Sorin Oprescu au inaugurat expozitia de monstri urbani si au atras atentia asupra colectarii selective.

„Sunt monstrii nesimtirii noastre. Bucurestenii au posibilitatea sa recicleze, sunt amplasate containere in aproape toate cartierele, iar de saptamana viitoare vor fi puse si mai multe. Sper ca acesti monstri sa le atraga atentia locuitorilor si sa devina constienti ca acesta ar putea fi viitorul nostru“, a declarat primarul Capitalei, Sorin Oprescu.
 
Monstrul care le vorbeste cel mai bine bucurestenilor despre poluarea urbana va fi premiat la finalul campaniei „Capitala creste Verde“, iar coordonatorul echipei castigatoare va colabora, timp de un an, cu Biroul Arhitectului-Sef din Primaria Municipiului Bucuresti.

„Am vrut o actiune de impact, care sa-i convinga pe oameni sa ia masuri pentru a reduce gunoaiele din oras si sa-i determine sa colecteze selectiv deseurile. Pe termen lung, proiectul nostru vizeaza educarea ecologica a populatiei, sa invatam impreuna sa fim mai verzi“, spune Raluca Fiser,
presedintele Asociatiei Green Revolution.

„Consideram ca, atat la nivel individual, cat si la nivel de organizatie, este vitala constientizarea importantei unui comportament social responsabil si mai ales asumarea unui astfel de comportament“, a declarat Sorin Blaga, vicepresedinte Marketing si Comunicare al Grupului Rompetrol.

„Futurofagus Bucarestii“, planta carnivora a nepasarii noastre, cea care ne mananca viitorul, dupa cum ii spune si numele, a fost realizata de echipa alcatuita din Ramona Boghiu, Iulian Calin, Dan Iliescu, Mihai Lupu, Ana Macarisina, Andreea Moise, studenti in anul IV la Facultatea de Arhitectura de Interior, Sectia Design de Produs.

„Am incercat sa conturam o creatura suficient de expresiva pentru a-i atrage si a-i intriga pe privitori. Gandaci uriasi, caracatite, tomberoane ucigase… Cumva a aparut in discutie planta carnivora. Noua planta nu se mai hraneste cu insecte, ea s-a adaptat si a inceput sa manance gunoaie si pui de om, ducandu-si limitele existentei ceva mai departe“, povesteste Andreea Moise.
 
Tinerii spera ca oamenii sa priveasca cu dezgust monstrul amplasat la Piata Victoriei si sa-si puna niste intrebari, ca apoi sa ia masuri.

„Suna ca o poveste SF, insa realitatea nu e deloc departe de a o pune in scena“, spune unul dintre realizatorii monstrului.

Materialele neconventionale cu care au fost nevoiti sa lucreze au prins din nou viata, dupa ce au fost scoase din uz.

„Desi astazi ecologia s-a transformat in ceva trendy si cool, putini oameni chiar iau atitudine“, spune Andreea.

Viata dispare in spatele mormanelor de gunoaie. Prin nepasarea noastra, tot ceea ce este natural, viu si frumos se transforma intr-un monstru. Acesta poate fi copacul viitorului: „100% natural“ – Made by Ne(p)Omul. Copacul viitorul este creatia a 14 studenti din anul intai, care au tinut mortis sa participe la concurs alaturi de colegii lor mai mari.
 
„Am muncit sustinut, cu entuziasm si cu aceeasi pasiune cu care au muncit ceilalti studenti din anii III si IV. Ne dorim foarte mult sa participam la concurs alaturi de ei, dar si sa transmitem oamenilor cat de important este sa reciclezi“, spune Radu Ionut Gabriel, unul dintre studentii care au realizat Ne(P)omul.

„Richard Inima Deseu“, monstrul fara de inima, cu fibrele musculare si organele la vedere, iar in locul inimii avand un aparat electronic uzat, a fost realizat de echipa formata din Alexandru Barbu, George Cervencu, Mihnea Gheorghiu si Teodor Voicu.

Cu acest monstru, echipa si-a propus sa traga un semnal de alarma, sa sperie si sa-i ingrijoreze pe trecatori, dar mai ales sa-i convinga sa-si schimbe obiceiurile in ceea ce priveste reciclarea deseurilor.

„Inca de la primele schite am incercat sa realizam un monstru expresiv, impunator si astfel am decis ca ar fi bine sa imite intr-o oarecare masura corpul uman, pentru a sublinia degradarea vietii noastre ca rezultat al depozitarii necorespunzatoare a deseurilor. Lipsa capului semnifica faptul ca monstrul nu are putere de decizie, el ia nastere doar in urma nepasarii noastre, in loc de inima are un vas de WC care simbolizeaza lipsa totala de sensibilitate, grotescul, iar pozitia corpului este amenintatoare“, spune Teodor Voicu. 

„LimbriPET-ul“, limbricul indiferentei noastre, un vierme care pare inofensiv la prima vedere, dar a carui malignitate este cu atat mai redutabila, a fost realizat de echipa alcatuita din Raul Aursulesei, Tatiana Carp, Ciprian Frunzeanu, Silvia Petrache si Anca Petrosanu.

Echipa doreste ca oamenii care trec prin Piata Romana si le vad opera sa inteleaga faptul ca monstrul creat de ei este doar o miniatura a
monstrilor creati de indiferenta lor.

„Ideea construirii LimbriPET-ului ne-a venit din cauza atator recipiente din plastic aruncate pe strazi si pe campurile din imprejurimile Capitalei si nu numai. Am vrut sa reprezentam artistic o realitate dura. LimbriPETul este o metafora, reprezinta viata recipientului din plastic dupa ce acesta iese din circuitul comercial, lasat liber in mediul inconjurator naste monstri“, explica Silvia Petrache.

Tinerii considera ca un astfel de proiect poate sa influenteze comportamentul oamenilor si spera ca schimbarile sa nu intarzie sa apara.

„Pentru mine, acest proiect reprezinta o sansa de a crea un obiect cu un real potential de influentare a constiintei cetatenilor si realizarea unei interventii sugestive in peisajul urban“, povesteste Silvia.
 
Desi pare o insecta, Gunoescu poate fi oricine, in metamorfoza nefericita a indolentului. Cu burta moale plina de deseuri si cu picioarele segmentate
in foste aparate electronice, Gunoescu se taraste printre noi. Acesta este mesajul pe care echipa formata din Cristian Vicente Alban, Ioana Sandra Grecu, Dragos Garea, Cristian Murgu si Monica Murgu vor sa-l transmita locuitorilor Capitalei.

„Noi nu l-am creat pe Guno. L-am descoperit inevitabil, iar acum il construim pentru a atrage atentia asupra existentei lui si a monstrilor pe care ii creeaza nepasarea noastra. Iar pentru ca nepasarea se regaseste, din pacate, in romanul de rand, monstrul nostru si-a capatat numele intreg Gunoescu“, spune Sandra Grecu. Echipa spera ca aceia care trec prin Piata Unirii si le vad monstrul sa-si regaseasca gunoaiele pe care le-au aruncat de-a lungul timpului si sa realizeze ca, de fapt, ei l-au construit si ei il tin in viata. „In primul rand vrem sa se sperie. Iar sperietura sa-i trimita acasa cu gandul la pericolul real constituit de acest fel de neglijenta“, spune Dragos Garea.

„Falci de fiare“, monstrul deseurilor uitate prin dulapuri si debaralele de acasa, a fost realizat de Mira Ene si Codrin Stanciulescu. „Falcile rezultate sunt produsul unei alte idei, si anume cea de capcana vanatoreasca. Monstrul nostru are gura deschisa si pare gata sa inhate inca un morman de deseuri aruncate de oameni, urmand ca, pana la urma, sa ne inghita si pe noi, asa cum o sa ne inghita muntii de gunoaie daca nu invatam sa avem mai multa grija cu ce si unde aruncam“, spune Mira Ene.

Cei doi studenti se asteapta ca lumea sa nu treaca napasatoare si sa se opreasca pret de cateva secunde si sa incerce sa inteleaga scopul si mesajul pe care monstrul il transmite. „Nu urmarim neaparat sa-i speriem pe oameni cu acest monstru, ne dorim sa-i facem sa inteleaga faptul ca si ei au o mare responsabilitate fata de mediu, iar ceea ce a fost nascocirea imaginatiei noastre se poate transforma in realitate fara constientizarea acestei responsabilitati“,
spune Codrin Stanciulescu.
 

spot_img

Ultimele știri